Academia Română, prin Departamentul de Etnologie al Institutului de Filologie Română ”A. Philippide” din Iași, semnalează lipsa unui cadru și a unui rol bine definit în documentele de planificare a activității didactice și a sistemului de evaluare națională pentru studierea folclorului și a trimis, luni, 27 iulie 2015, un memoriu Ministerului Educației și Cercetării Științifice.

Inițiativa academică vine în consens cu Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene și cu recentele stipulări oficiale ale Comisiei Europene, care încurajează guvernele statelor membre să se implice în ”salvarea și îmbogățirea patrimoniilor culturale națională”.

”Legea învățământului nr. 1/ 5.01.2011, aflată în vigoare, menționează, printre principiile care guvernează activitatea de învățare în România, ‘principiul asumării, promovării și păstrării identității naționale și a valorilor culturale ale poporului român’ (Art. 3, alineat h). Este cunoscut că acest principiu se aplică în mod curent în mediul preuniversitar occidental, unde se redactează și se utilizează în demersul didactic teme din folclorul regional și local și unde profesorii au la dispoziție ghiduri de predare a folclorului, toate acestea fiind considerate măsuri pentru sporirea atractivității, interactivității și a accesibilității învățării”, precizează Academia Română, într-un comunicat de presă.

În acest sens, Academia Română, prin Departamentul de Etnologie al Institutului de Filologie Română ”A. Philippide” propune Ministerului Educației și Cercetării Științifice oferirea de consultanță științifică de specialitate și sprijin în redactarea documentelor de fundamentare pentru soluționarea problemelor privind predarea literaturii populare, sesizate în învățământul românesc.

Demersul academic se sprijină pe competența științifică a unui important număr de cercetători din mediul academic, profesori universitari și profesori din învățământul preuniversitar, reuniți în cadrul Atelierului etno-didactic ‘Cum și de ce poate fi predat folclorul’, unde au discutat aplicat despre situația folclorului în programele școlare. Întâlnirea științifică a fost organizată în perioada 25-26 iunie 2015 de Institutul de Filologie Română ‘A. Philippide’ din Iași al Academiei Române, împreună cu Direcția Județeană pentru Cultură Iași (http://www.iasi.djc.ro/).

Atașăm prezentului comunicat de presă textul integral al Memoriului trimis în data de 27 iulie 2015 Ministerului Educației și Cercetării Științifice.

***

Către Ministerul Educației și Cercetării Științifice

În atenția Domnului Ministru, Mihai Sorin Câmpeanu

Stimate Domnule Ministru,

Departamentul de Etnologie al Institutului de Filologie Română ‘A. Philippide’, Academia Română — Filiala Iași, a organizat, în perioada 25-26 iunie 2015, un Atelier etno-didactic cu tema ‘Cum și de ce poate fi predat folclorul’, împreună cu Direcția Județeană pentru Cultură Iași.

Nivelul de cunoaștere și înțelegere actuală de către elevi și studenți a culturii tradiționale românești a constituit obiectul interesului și al îngrijorării participanților la acest eveniment științific. Au susținut comunicări cercetători, profesori universitari și cadre didactice preuniversitare, titulari ai catedrelor de profil (folclor, etnologie, sociologie, limbă și literatură română), precum și reprezentanți ai muzeului etnografic și ai meșterilor populari.

Participanții au considerat oportună punerea în dezbatere a modului în care informația tradițională este transmisă tinerelor generații, în contextul lipsei unui cadru și a unui rol bine definit pentru studierea folclorului în documentele de planificare a activității didactice și a sistemului de evaluare.

Inițiativa noastră vine în consens cu Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene și recente stipulări oficiale ale Comisiei Europene, care într-un act din 22-07-2014 (http://ec.europa.eu/culture/library/publications/2014-heritage-communication_en.pdf), încurajează guvernele statelor membre să se implice în ‘salvarea și îmbogățirea patrimoniilor culturale naționale’, acestea reprezentând un factor de creștere economică și de coeziune socială.

De asemenea, Legea învățământului aflată în vigoare (nr. 1/ 5.01.2011) menționează, printre principiile care guvernează activitatea de învățare în România, ‘principiul asumării, promovării și păstrării identității naționale și a valorilor culturale ale poporului român’ (Art. 3, alineat h).

Este cunoscut că acest principiu se aplică în mod curent în mediul preuniversitar occidental, unde se redactează și se utilizează în demersul didactic teme din folclorul regional și local, profesorii au la dispoziție ghiduri de predare a folclorului, toate acestea fiind considerate măsuri pentru sporirea atractivității, interactivității și a accesibilității învățării.

În cadrul mesei rotunde, s-a făcut o analiză a modului în care se realizează în prezent integrarea elementelor culturii folclorice în programa de studiu preuniversitară, asupra problemelor cu care se confruntă cadrele didactice în predarea literaturii populare inclusă deja în programă, s-au evidențiat decalajele dintre cerințele de evaluare și regăsirea acestor conținuturi în programa școlară. Participanții au ajuns la un consens în privința modului concret de asumare a acestor deziderate exprimate la nivel intern și european și au sugerat soluții de redresare a problemelor sesizate în învățământul românesc. Ei au formulat câteva recomandări pe care le supunem atenției și capacității Dvs. decizionale:

— acordarea unui număr mai mare de ore, în programa generală de trunchi comun pentru predarea limbii și literaturii române, respectiv a unui număr mai mare de ore pentru studierea literaturii populare;

— alegerea unor texte reprezentative și adecvate caracteristicilor psiho-cognitive ale fiecărui nivel de școlarizare;

— redresarea modului învechit în care sunt/ au fost prezentate conținuturile de folclor în manualele școlare aprobate de Minister; acestea suferă de prea multe clișee și formulări encomiaste, ceea ce face discursul total neadecvat realității funcționale a culturii populare românești;

— în proiectarea conținuturilor să se asigure o coerență între textele recomandate și informația etnografică, fapt ce ar contribui substanțial la explicarea nivelului de profunzime a textelor și a legăturii lor organice cu imaginarul popular și specificul civilizației tradiționale autohtone;

— încurajarea creativității școlarilor prin coroborarea conținuturilor folclorice cu elemente de cultură materială și cu industriile creative autohtone;

— corelarea atentă a documentelor curriculare cu cerințele și subiectele din procesul de evaluare prin examenele de absolvire a ciclurilor de studiu;

— pregătirea școlarilor pentru conștientizarea cu exemple a identității lor culturale, în sensul competențelor sociale și civice, asumarea acesteia în contactele interculturale europene pe care le vor stabili în viață, oferirea unor instrumente concrete, autentice, firești de exprimare a profilului lor cultural pentru evitarea discriminării, a alunecării în clișee naționaliste și intoleranță interetnică;

— folosirea posibilității de tranziție organică de la învățarea curriculară a folclorului la activități extracurriculare din domeniului meșteșugurilor populare adaptate la nivelul de îndemânare a vârstei școlare;

— înzestrarea tinerilor cu simț critic pentru detectarea autenticului și a valorilor românești atunci când intră în contact cu piața produselor culturale;

— valorificarea naturii interdisciplinare a studiului culturii populare, care poate fi analizată în confluența cu alte discipline, cum ar fi: istoria, geografia umană, științele sociale;

— fundamentarea experienței necesare a cadrelor didactice și a elevilor pentru identificarea și implementarea de proiecte europene cu instituții școlare din țări comunitare, dat fiind faptul că s-a observat o pondere relevantă dedicată dialogului intercultural în cadrul proiectelor finalizate cu succes până acum;

— sprijinirea introducerii unor programe pentru cursuri opționale (curriculum la decizia școlii) de cultură populară românească;

Departamentul de Etnologie al Institutului de Filologie Română ‘A. Philippide’, Iași vă asigură de întregul sprijin pentru inițierea unui dialog detaliat, redactarea de documente de fundamentare științifică, oferirea de consultanță de specialitate și pentru transformarea acestui set de idei și recomandări în sugestii metodologice la obiect.

27 iulie 2015

Dr. Adina Ciubotariu, cercetător științific principal gradul II, Institutului de Filologie Română ‘A. Philippide’, Academia Română, Filiala Iași.

Dr. Ioana Repciuc, cercetător științific principal gradul III, Institutului de Filologie Română ‘A. Philippide’, Academia Română, Filiala Iași.

Dr. Lucia Cireș, cercetător științific principal gradul I, Institutul de Filologie Română ‘A. Philippide’, Academia Română, Filiala Iași.

Dr. Astrid Cambose, asistent de cercetare științifică, Institutului de Filologie Română ‘A. Philippide’, Academia Română, Filiala Iași.

Dr. Cristina Gavriluță, profesor universitar, Facultatea de Filosofie și Științe Politice, Universitatea ‘Alexandru Ioan Cuza’, Iași.

Dr. Adrian Crupa, lector universitar, Facultatea de Litere, Universitatea ‘Alexandru Ioan Cuza’, Iași.

Dr. Mircea Păduraru, asistent universitar, Facultatea de Litere, Universitatea ‘Alexandru Ioan Cuza’, Iași.

Dr. Costina Creiță, profesor, Colegiul Național ‘Mihai Eminescu’, Iași.

Teodora Olaru, profesor, Colegiul Tehnic de Electronică și Telecomunicații ‘Gh. Mârzescu’, Iași.

Alina David, profesor, Liceul Tehnologic ‘Petre P. Carp’, Țibănești — Iași.

Eugenia Driscu, profesor, Liceul pedagogic ‘Vasile Lupu’, Iași.

Mihaela Livadariu, profesor, Liceul Tehnologic Vlădeni — Iași.

Dr. Marius Gabriel Enacache, profesor, Liceul ‘Costache Negruzzi’, Iași.

Ana Iulia Olinici, Școala ‘Bogdan Petriceicu Hașdeu’, Iași.

Cristina Sandu, profesor, Colegiul Național ‘Ștefan cel Mare’, Hârlău.

Silvia Cozmîncă, Președinte Asociația Art — Meșteșugurile Prutului.

Victor Munteanu, Șef Muzeul Etnografic al Moldovei, Complexul Muzeal Național Moldova, Iași.