IMG_2569

După ce a fost suspendat în 2010, Adrian Bold şi-a recăpătat funcţia în urma unui proces cu municipalitatea, sentinţa fiind în favoarea arhitectului.

Decizia de numire a fost anunţată de actualul primar general interimar Răzvan Sava. Gheorghe Pătraşcu, cel care a deţinut până în prezent această funcţie, s-a pensionat.

Demiterea lui Bold, în 2010, a fost cauzată de implicarea numelui său în diverse afaceri controversate. Timp de 13 ani, în calitatea sa de arhitect-şef, a avizat clădirile-turn din centrul Capitalei în detrimentul spaţiilor verzi.

MagnaNews vă propune o trecere în revistă a clădirilor de referinţă pe care Bold şi-a lăsat amprenta.

„Fantoma” de birouri de lângă Biserica Armenească. Monstrul de sticlă de lângă Biserica Armenească a fost ridicat pe albia râului Bucureştioara. Din cauza terenului nisipos, clădirea nu ar fi trebuit să primească avizul pentru construcţie . „Trebuia să se asigure fundația. S-a facut la vremea aceea o fundație de 28 de m adâncime, prin escavare și una dintre metodele de susținere era ca un acvariu. S-au făcut foraje, s-au băgat niște ancore de metal și la capăt s-a turnat ciment. Aceste ancore trebuiau susținute din exterior să nu se prăbușească”, ne-a declarat părintele Bogdan, parohul Bisericii Armeneşti. De la litigiul cu Biserica Armenească, care susține că i-a fost afectată structura și a primit deja daune de 790.000 de dolari până la incendiul din iunie 2009, când lucrurile au eșuat ireversibil pentru investitori. Clădirea are o suprafață de circa 25.000 mp și o înălțime de 19 etaje. Aberdeen Immobilien a cumpărat clădirea de birouri în anul 2007, de la fondul de investiții britanic, Charlemagne, care o cumpărase, cu un an înainte, de la Antonis Kapraras. În prezent, clădirea este părăsită.

DOROBANŢI. Clădirea de birouri de lîngă Parcul Herăstrău, cunoscută mai bine sub numele de turnul din Piaţa Charles de Gaulle, a decapitat o bună parte din zona verde din jur. În urmă cu ani buni, pe terenul pe care se găseşte acum colosul de beton era un spaţiu verde. Construcţia a presupus defrişarea a peste 100 de copaci.

CALEA VICTORIEI. Spaţiul verde a devenit amintire o dată cu ridicarea clădirilor-turn din Piaţa Victoriei. Din această cauză cotele de poluare au crescut peste limita admisă. Un lucru la fel de grav este faptul că ridicarea clădirilor a afectat pânza freatică, făcând imposibilă viaţa locatarilor din zonă: subsolurile clădirilor au fost inundate. Prin betonarea celor trei-patru niveluri din pămînt ale blocurilor-turn, apa şi-a schimbat direcţia, revărsandu-se în subsolurile clădirilor din vecini.

Strada George Enescu. La numărul 11-11 A de pe George Enescu, se aflau două case vechi. Una dintre ele, monument istoric, a ars în 2006. Foarte convenabil pentru viitorii investitori, care au construit blocuri de 9 etaje. Astfel,  în 2008, Consilul General al Municipiului Bucuresti a aprobat pe acest teren un ansamblu de cladiri cu înălţimea de 9 etaje şi trei subsoluri cu 135 locuri de parcare. PUZ-ul are la bază avizul de urbanism semnat de Adrian Bold. Casa veche a fost restaurată, iar blocul ridicat. Terenul pe care s-a construit blocul de 9 etaje face parte din Zona Protejata Amzei. Indicatorii urbanistici ai zonei au fost schimbaţi pentru a se putea aviza o construcţie de asemenea înălţime.

(Scris de Rodica Sărmaş)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

2 + 2 =