casa miclescu

Decidenţii politici români ar trebui să ia în considerare, dacă alte soluţii eşuează, şi posibilitatea exproprierii clădirilor de patrimoniu lăsate în ruină, iar un parteneriat între Ministerul Culturii, Primăria Generală şi Primăria sectorului 1 poate face din Casa Miclescu simbolul unei noi politici în domeniu – este ideea avansată luni de Clotilde Armand.

”Bucureştiul trebuie să respecte tratatele semnate de către reprezentanţii României referitoare la apărarea şi promovarea valorilor şi patrimoniului oraşului european, în speţă Carta de la Leipzig şi Declaraţia de la Toledo. E momentul ca Bucureştiul să-şi regăsească valorile şi să-şi recâştige aura europeană”, a declarat Clotilde Armand, candidat USB la Primăria sectorului 1.

Foarte multe lucruri în acest domeniu depind de voinţa politică, iar proprietarul Casei Miclescu din bd. Kiseleff 35-37 ar trebui să vândă dacă nu este interesat sau să procedeze ca omul de afaceri Gigi Becali care a restaurat vila de patrimoniu pe care a cumpărat-o. „Ştiu că domnul Becali, de exemplu, nu este văzut ca om de cultură, dar el când a cumpărat a şi renovat. Oamenii care sunt aici sunt mult mai jos. Proprietarul ar trebui să vândă dacă nu este interesat. Casele de patrimoniu sunt mai ameninţate decât altele. Faptul că sunt case de patrimoniu şi nu pot fi distruse în mod legal duce la o valoare a terenului mai mică, nu se poate vinde la un anumit preţ, dar cei care au legături cu clasa politică cumpără aceste case de patrimoniu la un preţ mai mic şi ei, cu legăturile lor, lasă casa să se dărâme, obţin autorizaţia de construcţie şi, de fapt, au obţinut un imobil mult mai mare pe un preţ mai mic. Ce îl interesează pe el aici este o ilegalitate. A obţinut un teren mare, în centrul Bucureştiului, pe un preţ mic, dar e ilegal ceea ce face, dar nu-i pasă”, a afirmat candidatul USB la Primăria sectorului 1.

Armand a mai declarat că, dacă va ajunge primar, va susţine o serie de măsuri fiscale prin care să-i oblige pe proprietarii de case de patrimoniu să le restaureze.  „Impozite mai mici pentru a-i ajuta pe proprietarii privaţi să-şi renoveze casele, impozite de zece ori mai mari pentru cei care lasă casele de patrimoniu în paragină. Vrem să expropriem proprietarul, exact aşa cum s-a făcut la Piaţa Matache, iar orice autorizaţie emisă de către administraţia noastră să vizeze numai refacerea sau reconstruirea”, a spus Clotilde Armand.

Vila Miclescu (1900) este creaţie a arhitectului Ion Mincu şi a fost comandată de G.D. Mirea, care neputând-o plăti a cedat-o colonelului Radu Miclescu, primul proprietar. În perioada interbelică, vila era locul preferat de personalităţile epocii pentru seratele mondene ale elitei bucureştene şi întâlnirile potentaţilor epocii (familiile Cantacuzino, Brâncoveanu, Sturdza, Balş, Carp etc.). În 1968, Charles de Gaulle, prieten cu proprietarul, a ales să locuiască în această casă în timpul vizitei sale în România.

Conacul în stil neo-românesc a fost cadrul filmului „Felix şi Otilia”, faimoasa ecranizare din 1972 a romanului lui George Călinescu „Enigma Otiliei”. La data filmării, vila mai avea fresce pictate în saloanele de la parter.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here