b1

O altă familie de de români este despărţită de copii în străinătate, însă de această dată situația revoltătoare s-a consumat chiar într-un stat al Uniunii Europene, Regatul Unit. Florin Barbu a cunoscut-o pe Claudia, mama copiilor, în Londra, în 2007. Amândoi sunt cetăţeni români. Rezidenţa permanentă au obţinut-o după ce au venit pe lume cei doi copii, Diana (8 ani) și Andy (5 ani). În timp, relația celor doi soți s-a erodat. Au existat certuri și scandaluri, de câteva ori a fost nevoie chiar ca polițiștii să intervină pentru a calma spiritele. Florin susţine că soția sa avea şi o relație extraconjugală, motiv pentru care s-a pus, la un moment dat, problema separării. Social Services Haringey London s-a sesizat și, după câteva rapoarte net defavorabile părinților, s-a hotărât să le ia copiii. În următoarele luni, soții Barbu și-au putut vedea micuții doar o oră pe săptămână și asta doar în prezența asistenților sociali. În decembrie 2014, românii au pierdut primul proces cu serviciile sociale și, de atunci, nu și-au mai putut vedea copiii deloc. Florin vrut să facă recurs, dar i s-a spus că îi trebuie foarte mulţi bani – 15-20.000 de lire. Aşa că a început să muncească foarte mult, să strângă bani.

a67

La proces, Claudia a venit însoţită de concubin. Ea a cerut copii să-i fie cedaţi ei, dacă nu tatălui ei, sau, în cel mai rău caz, concubinului. La rândul lui, Florin a solicitat copiii pentru el sau pentru sora sa, stabilită în Spania. Între timp, serviciile sociale din România, în speţă cel din Craiova, au pregătit un dosar în care au arătat că tatăl fostei soţii îndeplineşte toate condiţiile pentru a creşte copiii în ţară. „Judecătoarea a răsfoit un minut dosarul şi a spus că nu este de acord, pentru că copii nu ştiu bine româneşte şi le va fi foarte greu să se integreze. Când a ajuns la mine, îmi era clar care vor fi motivele: că nu ştiu limba spaniolă, că nu se vor adapta…”, a povestit Barbu. Mai mult, după demararea procedurii de adopție, Andy și Diana au șanse mari să intre în grija unui cuplu homosexual, o decizie finală urmând a fi luată la finele lunii iunie. Vestea l-a năucit pe Florin Barbu: „Am aflat că micuții mei vor ajunge la acești doi homosexuali. Am înțeles de la un avocat că sunt persoane foarte puternice și că trebuie să lupt din răsputeri pentru a-i recupera”. Românul a intrat în greva foamei, la Strasbourg, în fața sediului Curții Europene a Drepturilor Omului, protest care a durat timp de două săptămâni și jumătate. Iar acum speră într-o minune. Cazul său nu l-a lăsat indiferent pe euroalesul Daniel Buda, care a tras un semnal de alarmă în cadrul ședinței Comisiei pentru Afaceri Juridice a Parlamentului European.

„S-a discutat despre adopţiile cu caracter transfrontalier. Cu toţii ştim că ori de câte ori vorbim de copii şi protecţia lor, lucrurile sunt sensibile. Protecţia copilului este prioritară în orice situaţie, iar în cazul adopţiilor cu caracter transfrontalier intervin o serie de factori. Am subliniat în intervenţia mea necesitatea de a fi urmărită evoluţia copilului şi după încheierea adopţiei, astfel încât să fie păstrate valorile culturale ale acestuia. Nu în ultimul rând, am atras atenţia asupra unei situaţii inacceptabile care are loc în Marea Britanie. Astfel, unei familii de cetăţeni români, statul britanic i-a luat copiii în urma unei decizii a instanţelor de judecată. Nu comentez deciziile dar problema a apărut atunci când statul britanic, respectabil de altfel, a decis să demareze procedurile de adopție a copiilor spre o familie compusă din persoane de acelaşi sex. Înfiorător şi în acelaşi timp inacceptabil! Nu comentez legislaţia statelor membre ale Uniunii Europene în materia recunoaşterii căsătoriilor între persoanele de acelaşi sex. Poziția mea o știți și se regăsește de altfel în Codul Civil. Dar de aici şi până la posibilitatea ca un copil de cetățenie română, a unei familii având cetăţenie română să fie adoptat de o familie compusă din persoane de acelaşi sex este mult prea mult, mai ales că în această speță există disponibilitate din partea rudelor copiilor de a-i adopta. Cred că şi atunci când vorbim de adopţii care au elemente transnaţionale, trebuie să fim extrem de atenţi cu ceea ce înseamnă interesul superior al copilului. Cu siguranţă, trebuie să depăşim strict nevoia de hrană sau de altceva şi trebuie să avem în vedere nevoia păstrării valorilor culturale şi ale reperelor morale din mediul din care acesta provine. Am atras atenţia de asemenea asupra nevoii ca Uniunea să urmărească protejarea intereselor copiilor şi atunci când aceştia se află în alte state care nu sunt membre, dar care sunt beneficiare ale unor acorduri comerciale şi nu numai, similare cu statele membre din Uniune. Cel mai bun exemplu în acest sens este Norvegia care îşi permite să încalce valorile şi reperele morale respectate la nivelul Uniunii Europene atunci când vorbim de copii. Or, atâta vreme cât vorbim de cetăţeni europeni, Uniunea Europeană nu poate să stea deoparte. Trebuie să intervină!”, a spus deputatul european Daniel Buda.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

6 + 2 =