1464691116110-salamfeliatpozageneralamod-S4Asociația Pro-Consumatori a achiziționat din marile magazine 51 tipuri de salam feliat, în vederea realizării unui studiu prin care să atragă atenția în ceea ce privește conținutul acestor produse și potențialele efecte asupra sănătății consumatorilor. Salamul, pe lângă folosirea ca mezel foarte potrivit pentru o gustare frugală rece, sau chiar ca masă intermediară, este aproape nelipsit din prepararea pizzei și a altor preparate calde sau reci. Deși altădată foarte răspândită moda consumului unei cantități de circa 100-200 de grame la pauza de masă de către milioane de oameni care lucrau în industrii sau pe șantiere, treptat practica servirii salamului la locul de muncă s-a redus ca urmare a faptului că cele mai multe sortimente de mezeluri conțin usturoi, neagreat în colectivități. Peste tot, salamul este considerat un produs din carne tocată sau fragmentată, sărată, condimentată, fermentată și uscată în membrane la aer. Carnea este, în general de vită, de porc, sau amestec; se face, de asemenea, și salam de vânat. Multe sorturi sunt afumate și  fierte înainte de uscare.

În compoziția salamului de fabrică se introduc și bacterii de maturare (culturi starter) care asigură desfășurarea proceselor de maturare în condițiile așteptate. Dată fiind răspândirea sa largă în consumul cotidian în orice parte a lumii, salamul are o piață viguroasă și, cu toate avertizările privind riscurile pe care le presupune consumul exagerat de salam și mezeluri în general pentru sănătatea consumatorilor, nu sunt semne că piața sa ar cunoaște un declin.

Salam_Feliat_Aditivi_07

La fabricarea sortimentelor de salamuri feliate analizate s-au folosit următoarele ingrediente: pulpă de porc, carne de porc, guşă de porc fără şorici, carne de vită, şorici, slănină, apă, sare, amidon din cartofi, hidrolizat proteic vegetal din soia, proteină vegetală din soia, amestec de condimente, extracte din amestec de condimente, glucoză, fructoză, zahăr, cultură starter, boia de ardei, lactoză, dextrină, proteine din lapte, fibre vegetale din morcov, proteină animală din porc, transglutaminază, gelatină, boia de ardei iute, ardei gras, ceapă, usturoi, acid acetic, extract de drojdie, grăsime de pui, maltodextrină, culturi de maturare, aromă vită, emulsie de şorici, fum lichid şi sfeclă roşie.

La 75% dintre salamurile feliate  producătorii nu declară cantitatea de carne din 100 grame produs.

Conținutul de sare per 100 grame salam feliat variază între 1,7 grame și 6 grame. 51% dintre salamurile feliate conţin în 100 grame produs peste 76% din cantitatea de sare recomandată zilnic de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

 Salamul feliat este un produs cu un conţinut ridicat de grăsimi, acesta variază de la 7,9 grame până la 50 grame din 100 grame produs. 51% dintre salamurile feliate conţin în 100 grame produs între 30 şi 50 grame de grăsimi. Numeroase studii realizate de instituții medicale și universități de prestigiu arată că grăsimile saturate cresc riscul de apariție a afecțiunilor cardiovasculare precum infarctul sau accidentul vascular cerebral și sunt un factor de risc pentru cancerele de colon și sân.

 63% dintre salamurile feliate sunt colorate cu carmin/coşenilă. Carminul nu este recomandat în alimentaţia copiilor pentru că poate produce hiperactivitate şi deficienţe de concentrare. Acidul carminic poate provoaca rinite, astm, eruptii cutanate si distruge vitamina B12.

 La 22% dintre salamurile feliate s-a folosit caragenanul ca agent de îngroşare. Caragenanul (E407) este un gelifiant. Unele studii au arătat că există riscuri cancerigene asociate cu acest aditiv alimentar. În UE este interzis a fi utilizat în formulele pentru bebeluși din motive de precauție.

 La 96% dintre salamurile feliate s-a folosit nitritul de sodiu ca şi conservant. La nivelul Uniunii Europene este permis a fi utilizat numai în amestec cu sarea într-o proporție de 0.0625%. Unele studii au arătat că există riscuri cancerigene asociate cu acest aditiv alimentar.

 La 35% dintre salamurile feliate s-a folosit monoglutamatul de sodiu ca intensificator de gust şi aromă. Acesta provoacă reacţii alergice, dureri de cap şi de gât, ameţeală, greaţă, diaree şi poate bloca asimilarea vitaminei B6 şi a calciului. 

 „La alegerea unui tip de salam feliat trebuie să aveţi în vedere cantitatea de carne din respectivul produs şi principalii nutrienţi menţionaţi în declaraţia nutriţională, respectiv cantitatea de proteine, grăsimi, acizi graşi saturaţi şi conţinutul de sare. Salamurile feliate figurează pe lista alimentelor nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor de către Ministerul Sănătăţii, deoarece au un conţinut de grăsimi saturate mai mare de 5 grame per 100 grame produs şi un conţinut de sare mai mare de 1,5 grame per 100 grame produs. Având în vedere conţinutul ridicat de sare şi unii aditivi alimentari cu risc carcinogen, salamul feliat nu trebuie să facă parte din alimentaţia copiilor şi a adulţilor cu sindrom metabolic şi boli asociate acestuia. Totodată, verificaţi termenul de valabilitate, aspectul produsului şi condiţiile de păstrare din spaţiul de comercializare”, a declarat conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedinte al APC.

site_pic

Deputatul Daniel Buda, membru în cadrul Comisiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală din Parlamentul European, dar şi promotor al campaniei „Mănânci produse româneşti, mănânci sănătos”, a decis să interpeleze Comisia Europeană pe această temă. „În urma unui studiu realizat de o asociație de profil, s-a depistat că în supermarketurile din România aproximativ 96 % din sortimentele de salam feliat conțin nitrit de sodiu, substanță care poate favoriza apariția cancerului. De asemenea, s-a constatat că cea mai mare parte din mezelurile analizate au o serie de aditivi alimentari care dăunează sănătății umane. Cel mai prezent colorant alimentar folosit într-un mod excesiv este carminul, substanță care nu este recomandată alimentelor pentru copii deoarece poate conduce la deficiențe de concentrare și hiperactivitate. Chiar dacă la nivelul Uniunii utilizarea nitritului de sodiu este permisă, numai în amestec cu sarea, într-o proporție de 0,0625 %, analizele au arătat faptul că un consum în exces al alimentelor cu conținut de nitrit de sodiu poate determina apariția cancerului. Ce instrumente are Comisia la îndemână pentru a interzice nitritul de sodiu în alimente în vederea protejării sănătății cetățenilor?”, a notat europarlamentarul. În așteptarea poziției oficiale a Comisiei Europene, vă oferim un fragment dintr-un răspuns pe care Daniel Buda l-a primit anul trecut, tot legat de nitritul de sodiu, de la comisarul european Vytenis Andriukaitis: „Utilizarea nitriților va fi reevaluată de către EFSA până la sfârșitul anului. În același timp, un studiu cu privire la aspectele tehnologice legate de această utilizare este în curs de desfășurare. Reevaluarea și studiul ar trebui să permită Comisiei să revizuiască nivelurile de nitriți începând din 2016”.

192 Vizualizări

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

1 + 3 =