budaRata de ocupare a populaţiei din România, un indicator al gradului în care populaţia este activă din punct de vedere economic, a crescut uşor anul trecut, până la 61,4%, nivel semnificativ sub ţinta fixată de România pentru 2020, de 70%, în timp ce şomajul a stagnat la 6,8%, potrivit datelor publicate recent de Institutul Naţional de Statistică, care indică menţinerea unui grad excesiv de ocupare a populaţiei în agricultură şi o prezenţă redusă în câmpul muncii a persoanelor cu nivel scăzut de educaţie. În 2014, rata de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 ani, considerată vârstă de muncă, a fost de 61%, iar rata şomajului la nivel naţional de 6,8%, calculată după standardele Biroului Internaţional al Muncii. România rămâne, însă, departe de ţinta naţională, de 70% rată de ocupare, fixată pentru anul 2020.  Rata de ocupare este ceva mai ridicată, de 66%, dacă se ia în calcul doar populaţia cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani. Pe categorii de vârstă există diferenţe mari în privinţa ratei de ocupare. Indicatorul înregistra cel mai înalt nivel, în 2015, la categoria de vîrstă 25-54 de ani, cu o rată de ocupare de 77,4%, în timp ce doar 41,1% dintre românii cu vârsta cuprinsă între 55 şi 64 de ani erau activi pe piaţa muncii. Dintre tinerii cu vârsta între 15 şi 24 de ani, doar 24,5% erau consideraţi ocupaţi în muncă anul trecut.

agriculture

Previziunile de angajare pentru al treilea trimestru al anului 2016 sunt destul de bune în majoritatea sectoarelor, conform unui studiu realizat de Manpower în ceea ce privește „Perspectivele Angajării de Forță de Muncă”, însă sectorul agricol are de suferit. În acest sens, euroalesul Daniel Buda, membru în Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul Parlamentului European, a adresat Comisiei Europene o întrebare cu solicitare de răspuns scris, în baza procedurilor parlamentare de care dispune, pe tema perspectivelor de angajare în sectorul agricol, care sunt foarte slabe. Puterea de angajare în sectoarele agriculturii, silviculturii, vânătorii și pescuitului este cu un punct procentual mai slabă decât în trimestrul al doilea al anului curent și cu patru puncte procentuale mai slabă decât în același trimestru al anului trecut. „Acest fapt ar trebui să tragă un semnal de alarmă, fiind un indiciu clar că sectorul agricol nu doar că nu înregistrează nicio creștere, dar nici măcar nu stagnează, situația din sector dând semne de înrăutățire atât timp cât nu se încearcă ocuparea forței de muncă, în ciuda faptului ca există oameni interesați. Cunoaștem cu toții problemele majore din agricultură și suntem conștienți că dificultățile cu care s-au confruntat agricultorii în ultimul an aveau să conducă la scăderea într-o oarecare măsură a dorinței de angajare a unor noi lucrători în sector, dar nu ne așteptam ca această scădere să fie atât de mare față de aceeași perioadă a anului trecut. Am solicitat aşadar Comisiei Europene să îmi comunice care sunt instrumentele de care dispune pentru a încuraja angajarea în sectoarele agricole”, a explicat Buda. Comisarul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, irlandezul Phil Hogan, a transmis în răspunsul său faptul că există o preocupare la nivelul Comisiei cu privire la utilizarea unor măsuri pentru a crea noi locuri de muncă în zonele rurale și pentru a face mai viabile locurile de muncă existente. Totodată, plățile directe acordate anual fermierilor, în valoare de aproximativ 40 de miliarde de euro pe an, oferă o protecție de bază a veniturilor din agricultură împotriva șocurilor specifice la care este expus acest sector. Iată răspunsul complet al oficialului: „Tendința de reducere a forței de muncă din agricultură s-a consolidat de-a lungul timpului, pe măsură ce fermele au devenit mai productive, iar lucrătorii au migrat către locuri de muncă din alte sectoare (uneori în orașe și municipii, dar alteori și în mediul rural). Politica agricolă comună oferă o serie de instrumente care sprijină maximizarea oportunităților generale de ocupare a forței de muncă în zonele rurale, atât în sectorul agricol, cât și în alte sectoare. Plățile directe acordate anual fermierilor – în valoare de aproximativ 40 de miliarde de euro pe an – oferă o protecție de bază a veniturilor din agricultură împotriva șocurilor specifice la care este expus acest sector. Aceste plăți pot fi utilizate, totodată, și pentru investiții. Astfel, se pot evita pierderile inutile de locuri de muncă. Instrumentele de piață pot acționa pentru a completa efectul stabilizator al plăților directe în perioade de criză. În cadrul politicii de dezvoltare rurală, pot fi utilizate o serie de măsuri pentru a crea noi locuri de muncă în zonele rurale și pentru a face mai viabile locurile de muncă existente – atât în sectorul agricol, cât și în afara acestuia. Aceste măsuri includ sprijinul pentru investiții, formare, start-up-uri (inclusiv pentru tinerii fermieri), diversificarea în noi activități comerciale, dezvoltarea tehnologică și infrastructurile la scară mică (inclusiv infrastructurile de bandă largă). Este important ca statele membre și regiunile UE să profite din plin de mulțimea de instrumente disponibile, în special în cadrul programelor lor de dezvoltare rurală, pentru a aborda tendințele în materie de ocupare a forței de muncă, specifice propriilor teritorii”, a notat Hogan.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

9 + 4 =