adenauerCapitala României a găzduit astăzi o conferință organizată de Fundația Konrad Adenauer România și Republica Moldova, pe tema “Fondurile UE 2014-2020 şi investiţiile străine. Unde se află România şi Uniunea în raport cu ţintele fixate? Ce se mai poate face?”, la care au luat parte și euroaleșii Daniel Buda, Cristian Bușoi și Iuliu Winkler.

“În calitate de membru al Comisiei de Agricultură şi Dezvoltare Rurală dar şi de membru al Comisiei pentru Dezvoltare Regională din Parlamentul European, am subliniat în intervenţia mea importanţa absorbţiei fondurilor europene, a simplificării procedurilor de absorbţie şi a investiţiilor consistente care se pot realiza în toate sectoarele importante. În acest moment, la nivelul instituţiilor europene se dorește înlăturarea disparităților sociale între statele membre ale Uniunii Europene. Nu este pentru nimeni o noutate că astăzi se discută și de politica de coeziune ca fiind oarecum agresată din diverse părți. Practic, prin intermediul acestor politici de coeziune se alocă bani pentru divese obiective de investiții în statele membre, statele din Estul Europei fiind beneficiare din acest punct de vedere a acestor politici, fie că discutăm despre politicile din sectorul agricol, medical, de infrastructură și așa mai departe. Există din partea statelor vestice o oarecare retinceță privind politica de coeziune, argumentând că sunt prea mulți bani alocați din partea acestor state. Am dorit să subliniez în intervenţia mea faptul că banii, într-adevăr, vin din statele mai dezvoltate, dar să nu uităm că este creată plus valoare și pentru aceste state. Dacă ne uităm la România sau în alte state est-europene, o bună parte din investiții sunt făcute de către firmele cu capital străin, deci beneficiul este de ambele părţi. În acelaşi timp, am subliniat faptul că există o nevoie acută de simplificare a procedurilor de absorbţie a fondurilor europene. Chiar astăzi, la dezbaterea PPE, președintele Comitetului Regiunilor, domnul Schneider, spunea că sunt peste 4.000 de foi în diverse regulamente care trebuie să fie citite, studiate, astfel încât să nu încalci regulile impuse de UE. Astfel, ajungi în situația de a fi reticent în a accesa fonduri europene de frică nu greșești ceva. Nu discutăm de fraudă, ci de respectarea unor regulamente care sunt foarte stufoase și trebuie pusă în discuție tema simplificării acestora. În acelaşi timp, i-am încurajat pe tineri să se implice în agricultură. Din păcate, mulţi tineri nu mai consideră agricultura ca fiind o profesie atractivă. În contextul în care cea mai mare problemă agriculturii româneşti este aceea a terenurilor agricole care ajung pe mâna străinilor, cred că este nevoie ca generaţia tânără să fie determinată să îşi dorească să se întoarcă şi în mediul rural şi să muncească pământul. Politica Agricolă Comună sprijină tinerii să se lanseze în agricultură, acordându-le fonduri pentru a cumpăra terenuri, maşini şi echipamente agricole. Aceasta oferă, de asemenea, granturi pentru formarea tinerilor agricultori, precum şi a celor cu experienţă, în vederea utilizării celor mai noi metode şi tehnici de producţie. Încurajarea tinerilor agricultori şi asigurarea continuităţii de la o generaţie la alta reprezintă o adevărată provocare pentru dezvoltarea rurală în România şi în toată Europa. Pentru România, potențialul agricol imens, insuficient valorificat în prezent, reprezintă o șansă de dezvoltare economică ce nu trebuie ratată, mai ales de cei din generaţia tânără”, a explicat euroalesul Buda.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

5 + 3 =