agriculture„În România, nu există informații statistice oficiale despre terenurile agricole deținute de străini dar, conform datelor ce provin din diverse surse, până la 10% din suprafața agricolă este acum în mâinile investitorilor din afara Uniunii Europene, iar 20-30% este controlată de investitori din Uniunea Europeană”, informează un studiu realizat de „Transnational Institute” din Amsterdam, care a fost prezentat în Parlamentul European.

06-rascoala-tablou-octav-bancila-flamanzi-770x1024

Mai nou, agricultorii din Bulgaria au început o adevărată ofensivă pentru a se extinde în partea de sud a României, în acest sens ei făcând mai multe oferte de preluare în arendă a terenurilor care sunt muncite în prezent de fermierii autohtoni. Situația îl îngrijorează pe euroalesul Daniel Buda, membru al Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European, care avertizează că statul român va avea de pierdut în cazul în care fermierii români vor fi împinși în faliment de vecinii bulgari. „Autoritățile competente din România trebuia să ia în serios şi să reacţioneze, în limita competenţelor legale, la semnalul de alarmă tras de fermierii români care se văd concurați serios de cei străini. Dacă fenomenul cumpărării terenurilor agricole de către străini este mai mult decat îngrijorător şi din păcate fără un răspuns ferm, iată că de această dată fermierii din sudul României reclamă presiunea economică pusă de fermierii bulgari pe trenurile arendate. Astfel, fermierii bulgari oferă până la dublul sumelor care le pot oferi fermierii din România, ținând cont de posibilitățile dar mai ales de profitabilitatea pe care o poate oferi un hectar de teren. Inexplicabilă este însă arenda oferită de fermierii bulgari, mult peste ceea ce poate produce un hectar. Suntem într-o piață unică dar concurenţa trebuie să fie una loială. Iar autoritățile statului trebuie să verifice în ce măsură fermierii bulgari nu beneficiază de ajutoare de stat, dincolo de limita prevăzută de legislația Uniunii Europene. Nu de alta dar în aceste condiții, în mod cert, vom asista la moartea capitalului agricol românesc aflat şi aşa în dificultate. Iar despre asta poate că vom mai vorbi, cât de românesc ne este capitalul. Putem observa cine sunt primii mari beneficiari ai subvențiilor şi o să vedem că poate paznicii şi salahorii de la acele firme sunt români”, a explicat europarlamentarul.

Daniel BUDA

„Cred că acest fenomen cu o altă dimensiune de acaparare a trenurilor în mâinile străinilor este la fel de periculoasă ca şi vânzarea acestora. Până la urmă, vorbim de siguranţa alimentară a zilei de mâine. Mai mult, reprezintă un real pericol pentru comunitățile rurale, dat fiind că pierd controlul asupra unor suprafețe semnificative de teren agricol, fiind totodată și o pierdere pentru agricultura românească. Aceasta deoarece zonele agricole vizate de către marii fermieri bulgari au cel mai fertil sol, dar și sisteme de irigații potrivite. Nu în ultimul rând, achiziționarea terenurilor agricole de la granițe de către străini poate fi percepută ca o amenințare la adresa securității naționale. Nu este prima dată când semnalez acest subiect în spaţiul public sau chiar la nivelul Comisiei Europene, pentru a se interveni în stoparea acestui fenomen din România. Din păcate, Comisia nu poate să intervină deoarece reglementarea vânzării terenurilor intră în competențele naționale iar statele membre sunt libere să adopte, în conformitate cu legislația europeană, actele juridice adecvate pentru atingerea unor obiective politice legitime, cum ar fi evitarea speculei și asigurarea utilizării terenurilor agricole în scopuri agricole. Aşadar, singurele foruri care pot opri acest fenomen distructiv pentru agricultura românească sunt Parlamentul României şi Ministerul Agriculturii, prin elaborarea şi transpunerea unei legislaţii coerente care să ofere protecţie în primul rând fermierului român. Există numeroase state membre, precum Estonia, Franţa, Polonia sau Ungaria, care restricţionează vânzarea terenurilor către străini printr-o legislaţie solidă care respectă normele Uniunii Europene. Iar aceste legislaţii pot fi folosite ca modele. Nu mai avem timp de pierdut pentru a ne salva şi ultima resursă naturală. România nu trebuie să devină ţara în care fermierii străini să se îmbogăţească din pământul pe care străbunii noştri l-au apărat cu prețul sângelui vărsat de-a lungul timpului!”, a concluzionat Buda.

5 Vizualizări

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

4 + 9 =