Caută
Close this search box.

Bolnavii sunt externați înainte de vindecare, iar mortalitatea post-spitalizare este foarte mare!

Anul trecut, bugetul sănătății, adică Casa de Asigurări de Sănătate (CNAS) plus Ministerul Sănătății, a fost de 6,5 miliarde euro. Anul acesta, sumele sunt apropiate, poate ceva mai mari, oricum până în 7 miliarde de euro. În acest context, ministrul sănătății a declarant că ar trebui închise 80% din spitale, iar întrebarea vine de la sine:  unde se duc banii?

Bugetul sănătății este format din bugetul ministerului plus bugetul CNAS.

Defalcat, din bugetul de 5,3 miliarde euro cât a avut CNAS de la contribuabili anul trecut, 2,065 miliarde euro s-au dus la capitolul ”medicamente”. Alte 2,006 miliarde euro s-au dus la rubrica ”spitale, 663,3 milioane euro au plecat la ”servicii medicale în ambulator”, iar 328,2 milioane euro la ”asigurări și asistență socială”.

Să zicem că, în linii mari, cam ăștia ar fi banii, deși Ministerului Sănătății a avut și el un buget separate d ecirca 1,5 miliarde euro, din care a virat o parte către CNAS pentru salariile cadrelor medicale.

Acum, sărim de la nivl central, la nivel, să zicem ”celular”…

La sfârşitul lunii iunie 2016, o persoană cu insuficienţă de valvă s-a internat la Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare ”Prof. Dr. C.C. Iliescu” din București. Pacientul a stat în spital 9 zile şi a făcut mai mult analize de laborator, care au costat 1.224,30 lei – conform decontului de cheltuieli primit la externare. Acest document mai spune că pacientul internat a primit medicamente în spital de 18,35 lei, a folosit materiale sanitare în valoare de 214,12 lei şi, în mod oarecum ciudat, i s-a alocat hrană în valoare de 63 de lei, adică 7 lei pe zi. Adevărul este că, folosind un pic de imaginaţie, se poate mânca şi cu 7 lei pe zi.

Taxă de pat de spital de 601 lei pe zi

În fine, decontul de cheltuieli în acest caz medical este straniu la rubrica ”cheltuieli aferente spitalizării”, unde apare suma totală, pentru cele nouă zile de spitalizare: 5.409,45 lei (1.202 euro), respectiv 601,05 lei pe zi.

Asta ar însemna 133 de euro pe zi de persoană, sumă suficientă pentru o vacanţă  de cinci stele în Grecia.

În al doilea rând discrepanţa dintre preţul dormitului şi cel al hranei este strigătoare la cer: stai pe un pat de 601,05 lei pe zi şi mănânci de 7 lei!

Banii despre care vorbim sunt achitaţi de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate sau de pacient, dacă acesta nu este asigurat. Oricum, banii intră în conturile spitalelor, de unde managerii unităţilor sanitare îi folosesc cum cred ei de cuviință!

Cum îi folosesc? Iată răspunsul Ministerului Sănătății la acestă întrebare:  „Conform legislației în vigoare cheltuielile pe zi de spitalizare ale unui spital sunt reprezentate de raportul dintre cheltuielile cu salarii+cheltuieli cu utilitati+alte cheltuieli reprezentate de amortizare, reparații capitale, investiții în proiecte, protecția muncii, reparații curente, etc., toate aceste sume împărțite la numărul de zile de spitalizare într-un an de zile. Din tariful/zi de spitalizare de 601,05 lei, 50% reprezintă cheltuielile cu salariile (în cazul unitatii sanitare mentionate este de 300 lei / zi) iar 50% reprezintă cheltuieli cu utilități (apă, căldura, lumină, benzină, reparații, piese de schimb etc.)”.

Să reluăm calculele de mai sus: anul trecut CNAS a alocat celor 425 de spitale din România 2 miliarde de euro, adică 4.705.882 euro de spital – calcul grosier, pentru că Universitarul din București nu este identic cu Județeanul din Călărași. De remarcat este suma: 4.705.882 euro pe an, în condițiile în care un spital județan nou costă 19,2 milioane lei, cu TVA, adică 4.266.666 euro (caz concret, de anul trecut)! Păi, decât să-l întreții, nu mai bine faci câte unul nou în fiecare an?

Mai mult, în condițiile acestei forme de finanțare, cadrele medicale sunt nemulțumite de slarizare, iar pacienții sunt privați de serviciile medicale, vedem imediat cum.

Externările sunt forțate pentru a economisi banii

”Nimeni nu a făcut un calcul, nimeni nu a făcut o evaluare exactă, nici un protocol medical care să spună până unde trebuie ţinut pacientul în internarea de zi şi când este momentul în care se face dispensarizarea. Şi atunci pacienţii sunt trimişi acasă şi, dacă urmăriţi mortalitatea la 90 de zile de la externare veţi vedea că mortalitatea are un procent important, care de cele mai multe ori este datorat complicaţiilor în lipsa unei externalizări de calitate şi a unei depăşiri de competenţă în ce priveşte externalizarea”, a declarant Vasiel Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor .

Cu alte cuvinte pacienții sunt goniți acasă înainte de vindecare pentru a se face economie la fondurile de spitalizare ale CNAS.

 Din noiembrie, spitalele nu mai primesc pacienți

”Fondurile Casei de Asigurări de Sănătate se epuizat pe la sfârşitul lunii octombrie. În lunile noiembrie şi decembrie spitalul începe să refuse internările care nu sunt urgențe”, ne-a explicat Vasiel Barbu.

Acest lucru se întâmplă tocmai pentru că se iau bani de la CNAS, adică banii pentru asigurarea serviciilor medicale – altfel spus banii pacienților -, pentru a plăti salariile medicilor și întreținerea spitalelor. Aici trebuie întrebați managerii de spitale ce fac cu banii de întreținere, pentru că, așa cum am văzut mai sus, cu banii primiți de la CNAS într-un an, pot contrui un spital județean nou!

Asta în contextual în care spitalele din România își omoară pacienții nu numai prin externări înainte de vindecare, ci și prin infecții intraspitalicești, adică din cauza mizeriei – cazurile sunt, din păcate, celebre -, lucru care l-a determinat pe ministrul sănătății, Vlad Voiculescu, să declare că 80% din spitale ar trebui închise.

Concluzia este că sistemul sanitar înghite nejustificat de mulți bani la capitolele spitalizare și medicație, iar singura soluție de ieșire din impas este transformarea cardului de sănătate în card de bani de sănăptate. Adică fiecare contribuabil să aibă pe cardul său suma depusă de el la CAS și câți bani are pe card, atâta sănătate primește. În acest fel s-ar responsabiliza contribuabilul, în senul că banul cetățeanului ar fi adminstrat de cetățean, iar calitatea actului medical ar crește imediat datorită concurenței.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ultimele stiri