În iarna anului 1980, în Paris, un bărbat se urcă nici el nu ştie cum într-un Citroën şi vede pe scaunul din faţă o fetişcană de cincisprezece ani, îmbrăcată elegant, care se agită şi urlă la cei din maşină. Fascinanta fetişcană este Eva Ionesco, un copil sălbatic, clientă a barurilor şi localurilor de lux din Paris, dar şi a şcolilor de corecţie franceze.
După ce a dobândit o faimă dubioasă în urma fotografiilor erotice, la limita pornografiei şi pedofiliei, pe care i le făcuse mama ei pe când Eva avea doar unsprezece-doisprezece ani, fetiţa de odinioară – devenită actriţă şi producătoare de film – îl va reîntâlni pe narator trei decenii mai tîrziu.
Povestea de dragoste ce-i apropie pe cei doi este, deopotrivă, ocazia şi pretextul recuperării unui trecut frământat, cel al Evei, copila exploatată, revoltată şi, într-un târziu, maturizată, o reluare a firului unei istorii scandaloase, cu numeroase episoade controversate, unde moartea, drogurile şi degradarea sunt peste tot.
În acelaşi timp, romanul lui Liberati are în fundal un peisaj dezabuzat, pigmentat de concerte punk, petreceri epuizante şi o nebunie dezlănţuită, într-o lume ce nu mai caută nici un viitor.
Eva, de Simon Liberati, a apărut în colecția „Biblioteca Polirom”, cu o traducere din limba franceză şi note de Mădălin Roşioru, şi în ediţie digitală.
„Sub pana lui Liberati, fosta puştoaică supramediatizată şi pângărită de propria mamă devine personaj de roman. Autorul aruncă o lumină crudă asupra tuturor chipurilor Evei şi conferă un suflu literar celor o mie de vieţi ale acesteia într-un roman de dragoste impresionant.”, notează publicaţia Gala.
Iar L’Express, remarcă că: „Eva este povestea unei pasiuni copleşitoare şi, în egală măsură, un portret splendid al celei mai extravagante femei-copil, o carte făcută din plămada din care apar marile romane de dragoste şi care nu ezită să dezvăluie faţa întunecată a sentimentelor. E un roman întortocheat şi neliniştitor, care tulbură cititorul, fiindcă pretinsa lui eleganţă rafinată nu e decît o faţadă menită să ascundă fragilitatea celor ce se iubesc.”
Simon Liberati (n. 1960) este scriitor, scenarist şi jurnalist francez şi face parte din generaţia de intelectuali rebeli din Franţa anilor 1970. A urmat studii de filologie clasică la Sorbona, apoi a lucrat la reviste precum FHM, Cosmopolitan, Grazia şi 20 ans înainte de a se dedica literaturii. Susţinător al libertăţii neîngrădite a individului şi promotor al unui decadentism dandy nu doar intelectual, ci şi în viaţa personală, scriitorul prefaţează reeditarea cărţii lui Jules Barbey d’Aurevilly Du dandysme et de George Brummell, apărută în 2008. În acelaşi an va fi arestat împreună cu prietenul său, scriitorul Frédéric Beigbeder, pentru consum de droguri în public. Liberati debutează în 2004 la Flammarion cu romanul Anthologie des apparitions, urmat în 2007 de Nada exist. În anul 2009 îi apare volumul L’Hyper Justine, recompensat cu Prix de Flore, iar în 2011 publică Jayne Mansfield 1967, pentru care primeşte Prix Femina. Simon Liberati este căsătorit cu actriţa şi cineasta Eva Ionesco, subiectul romanului său omonim, apărut în Franţa în toamna anului 2015.
