Luni este prima zi a celui mai mare pelerinaj ortodox din România organizat în cinstea Sfintei Parascheva, ocrotitoarea Moldovei. Cel puțin 300.000 de credincioși sunt așteptați să se închine și să se roage la moaștele Sfintei.
Zeci de autocare cu pelerini din toată țara au început să sosească încă de sâmbătă dimineața. Anul acesta, preoții vor aduce spre închinare și moaștele Sfântului Neofit Zăvorâtul din Cipru.
Chiar dacă oficial sărbătorile Iașiului încep luni, iar praznicul Cuvioasei Parascheva este abia vineri, pe 14 octombrie, mulți pelerini au făcut încă de ieri coadă la racla cu moaștele sfintei. Mulți spun că nu au timp să ajungă săptămâna viitoare, așa că au venit mai repede, să se închine.
Este cea mai cunoscută dintre sfinți, asimilată ”Sfintei Vineri” din tradiția populară
Sfânta Parascheva de la Iași este pomenită de catre Biserica Ortodoxă Română pe 14 octombrie. Sfânta Cuvioasă Parascheva este cea mai cunoscută dintre toți sfinții ale căror moaște se afla în țara noastră. Onomasticul grecesc paraskevi înseamnă „a cincea zi a săptămânii, vineri”. În tradiția populară, „Sfânta Vineri” era considerată stăpână peste lumea femeilor, îndeletnicirile acestora (cusutul, torsul, țesutul) fiind controlate de ea.
Ocrotitoarea Moldovei adună, an de an, la Iași, sute de mii de pelerini. Anul acesta, pelerinii se pot închina și la moaștele Sfântului Vasile cel Mare, aduse de la Mănăstirea „Sfinții Trei Ierarhi“ din Iași.
S-a născut în Tracia, cu 1.000 de ani în urmă
Sfânta Parascheva s-a născut în secolul al XI-lea, în satul Epivat din Tracia, pe țărmul Mării Marmara, în apropiere de Constantinopol. Se spune că pe când avea 10 ani, Cuvioasa Parascheva a auzit într-o biserica cuvintele Mântuitorului: „Oricine voiește să vină dupa Mine să se lepede de sine, să-și ia crucea și să-mi urmeze Mie” (Marcu 8, 34). Aceste cuvinte o fac să se retragă în pustie.
Urmând sfaturile unor viețuitori aleși, se îndreaptă spre ținutul Pontului, oprindu-se la mănăstirea Maicii Domnului din Heracleea (astăzi cetatea Enisala), unde va rămâne cinci ani. De aici a plecat spre Țara Sfântă, în dorința de a-și petrece restul vieții în locurile sfinte. După ce a văzut Ierusalimul, s-a așezat într-o mănăstire de călugărite în pustiul Iordanului.
Din puținele știri privitoare la viața ei, aflam că într-o noapte, pe când avea 25 de ani, un înger i-a spus, în vis, să se reîntoarcă in locurile părintești. Sfântul Varlaam scrie în Cazania sa: „Să lași pustia și la moșia ta să te întorci, că acolo ți se cade să lași trupul pământului și să treci din aceasta lume către Dumnezeu, pe Care L-ai iubit”.
Din Constantinopol s-a îndreptat spre Epivat, fără să spună cuiva cine este și de unde vine. Aici, împăcată cu sine, cu oamenii și cu Dumnezeu, și-a dat sufletul.
A fost îngropată ca o străină. Potrivit tradiției se spune că un marinar a murit pe o corabie, iar trupul i-a fost aruncat în mare. Valurile l-au aruncat la țărm, iar un sihastru care trăia acolo, a rugat pe niște creștini să-l îngroape după rânduiala creștinească. Săpând deci o groapă, au aflat trupul Prea Cuvioasei Parascheva neputrezit și plin de mireasmă. Cu toate acestea, au pus alături de ea și trupul corăbierului. Dar în noaptea următoare, unuia din creștinii care săpaseră groapa, cu numele Gheorghe, i s-a arătat în vis o împărăteasă șezând pe un scaun luminat și înconjurată de îngeri, iar unul dintre aceștia îl mustră pentru că n-a scos din groapa trupul Cuvioasei Parascheva. Iar împărăteasa pe care o văzuse în vis „și care nu era alta decât Cuvioasa Parascheva” i-a poruncit să ia degrabă trupul ei și să-l așeze undeva la loc de cinste.
Credincioșii au înteles că este un semn dumnezeiesc, fapt pentru care au luat trupul Cuvioasei din mormânt și l-au așezat în biserica Sfinții Apostoli din Kallicrateia. Îndată au avut loc vindecări minunate în urma rugăciunilor care se făceau lângă cinstitele sale moaște.
În anul 1238, în ziua de 14 octombrie, moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost mutate la Târnovo, fiind așezate în Biserica cu hramul Maicii Domnului.
În anul 1393, Bulgaria cade sub ocupația turcilor, iar bisericile bulgare au fost transformate în moschei. Este anul în care sfintele moaște sunt mutate la Vidin, pentru 5 ani. După lupta de la Nicopole din anul 1396, moaștele Sfintei Parascheva vor ajunge din Vidin la Belgrad – Serbia, în anul 1398.
În anul 1521, sultanul Suleiman Magnificul cucerește Belgradul. Moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva sunt duse la Constantinopol, fiind așezate în palatul sultanului. Au fost răscumpărate de la turci de Patriarhia Ecumenica. Moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost așezate în Biserica Panmakaristos, sediul de atunci al Patriarhiei Ecumenice. După transformarea acestei biserici în moscheie, moaștele au fost duse în mai multe biserici: Vlaherne (1586), Sfântul Dumitru de la Xiloporta (1597) și Sfântul Gheorghe din Fanar – noul sediu al Patriarhiei Ecumenice (1601).
Strămutarea moaștelor Prea Cuvioasei la Iași
Vasile Lupu ctitorind la Iași biserica „Sfinții Trei Ierarhi” și amintindu-și de Ioan Asan, care la vremea sa a strămutat moaștele Prea Cuvioasei Parascheva de la Epivat la Tarnovo, de Alexandru cel Bun care a adus moaștele Sfântului Ioan cel Nou de la Cetatea Alba la Suceava, a făcut demersurile necesare la Patriarhia din Constantinopol ca moaștele Sfintei Parascheva să fie strămutate la Iași.
Plătește toate datoriile Patriarhiei Ecumenice și astfel patriarhul Partenie I și membrii Sinodului au hotărât să-i ofere, drept recunoștință, moaștele Cuvioasei.
Din actul patriarhal, datat septembrie 1641, reiese că au fost aduse din Constantinopol „pentru sfințirea țării și binecuvantarea și lauda lui (Vasile Lupu) cinstitele și sfintele moaște ale Cuvioasei Maicii noastre Parascheva cea Nouă”.
Cinstirea Cuvioasei se face în toate locurile unde trăiesc români
Bisericile care au ca ocrotitoare pe Sfânta Cuvioasă Parascheva sunt într-un număr mare. Astfel, în Arhiepiscopia Bucureștilor sunt peste 33 de biserici, în Arhiepiscopia Târgoviștei 18, în Episcopia Buzăului 29, în Episcopia Dunării de Jos 24, în Episcopia Alexandriei și Teleormanului 4, în Arhiepiscopia Iașilor 35, în Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților 5, în Episcopia Romanului 22, în Arhiepiscopia Sibiului 47, în Episcopia Maramureșului și Sătmarului 6, în Arhiepiscopia Timișoarei 18, în Episcopia Caransebeșului 5, în Mitropolia Basarabiei 6.
Episcopia Ortodoxa a românilor din Ungaria are la Gyula o biserică cu hramul „Sfânta Parascheva”, construita în anul 1834. Românii din Malovista (Macedonia), Torino (Italia), Paris (Franța), Wakefield, Massachusetts (SUA) au biserici al căror hram este Sfânta Parascheva.
