Fondul de pensii nu este ban public, ci proprietatea privată a asiguraţilor. Acest fond, foarte bogat, a fost naţionalizat în condiţii neclare în 1992, apoi sumele s-au volatilizat. Acum se vorbeşte despre colapsul fondului, deşi fiecare contribuabil îşi acoperă singur pensia din CAS şi depune chiar un surplus care nu se regăseşte nicăieri.
Un cetățean, un tânăr căruia I se reamintește periodic că generația lui nu va avea pensie, că nu mai sunt plătitori de taxe, a făcut un calcul pe care l-a făcut public. Omul era nelămurit în privinţa drepturilor sale de contribuabil, respectiv dreptul la pensie. Conform calculelor sale, datele problemei sunt năucitoare: de la fondul de pensii lipsesc, anual, mai multe miliarde de euro!
Cetăţeanul a plecat de la datele statistice ale INS şi ale Casei Naţionale de Pensii. Astfel, salariul mediu brut în România, în ianuarie 2016, a fost de 2.681 de lei. Pensia medie lunară în ianuarie 2016 a fost de 930 lei. De asemenea, un angajat plăteşte CAS 10,5% din salariul brut, la care se adaugă CAS plătit de angajator, pentru acelaşi salariat, de 15,8% din salariul brut. În total, contribuţia unui cetăţean român la fonsul de pensii este de 26,3% din salariul brut!
Vârsta de pensioare este de 63 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru bărbați, adică o medie de 64 de ani.
Speranța de viață la naştere, în România: 70,5 ani la barbați şi 77,6 ani la femei, de unde rezultă o medie de 75 de ani.
Deci, un om care iese la pensie la 64 de ani mai trăiește din pensie 11 ani. A lucrat de la 25 de ani și a realizat salariul mediu pe economie, adică va avea o pensie medie pe ţară.
Pensia medie înmulţită cu 11 ani înseamnă 122.760 lei. Atâta pensie va “mânca” el de pe urma cotizaţiei.
Dar această persoană a muncit 39 de ani, respectiv 468 de luni în care s-a depus CAS în numele său de 26,3% din salariu mediu, adică 705,103 lei pe lună. Rezultă un fond total de 329.988,204 lei, într-o viaţă de muncă.
Din acest fond el beneficiază de doar 122.760 lei, pentru că trăiește doar 11 ani după pensionare. Asta înseamnă că rămân necheltuiți din fondul depus de el 207.228, 204 lei – adică două treimi din asigurarea depusă. Unde sunt acești bani? – ne întreabă cititorul.
Ministerul Muncii spune că trăim mai mult decât arată datele Institutului de Statistică
Despre această problemă, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice spune că: “Dorim să precizăm, încă de la început, că INS utilizează indicatorul statistic <speranța de viață la naștere> în timp ce din punct de vedere al pensiilor se utilizează <speranța de viață la pensionare>. Pentru anul de referință 2015 durata medie de <stat în plata pensiei>, la nivel național, a fost de aproximativ 18 ani și 3 luni”.
Ce rezultă de aici? Păi, rezultă, în primul rând, că fiecare cetăţean român are două vieţi, una la Institutul Naţional de Statistică, mai mică, şi una la Ministerul Muncii, mai mare.
În fine, refacem calculul după durata de viaţă a Ministerului Muncii: 18,3 ani! Rezultă că din fondul total de 329.988,204 lei depus de un cetăţean la fondul de pensii, el “stă în plata pensiei” 18,3 ani şi beneficiază de doar 204.228 lei. Asta înseamnă că rămân necheltuiți 125.760,204 lei, mai mult de o treime din fondul depus de el. Rămâne întrebarea: unde sunt acești bani?
Ministerul mai spune că “punctajul mediu anual este direct proporţional cu nivelul salariilor avute în perioada de activitate, în sensul că salariile mai mici decât nivelul salariilor medii brute sau nete pe economie, la care acestea se raportează, pot determina un punctaj mediu anual mai mic”. Adică, pensia este direct proporţională cu nivelul contribuţiei.
Cu toate acestea, mai jos, MM se contrazice: “Deși datele furnizate de la INS sunt corecte, acestea nu pot fi utilizate în respectivul algoritm de calcul doarece acestea sunt variabile și nu au relevanță în timp, în condițiile în care vorbim de drepturi de pensie care vor fi stabilite într-un viitor îndepărtat. Totodată, nu au valabilitate având în vedere faptul că aceste variabile sunt stabilite prin acte normative și nu pot fi predictibile”.
Păi, cum nu pot fi predictibile din moment ce calculul pensiei se face în funcţie de nivelul contribuţiei, conform legii?
Un cetăţean primeşte la pensie mai puţin decât depune
Dorina Barcari, specialist în domeniul dreptului pensionarilor, fost referent pe probleme de drepturi sociale la Cartel Alfa, timp de 15 ani, apoi membru fondator al Asociaţiei pentru Drepturile Pensionarilor din România (ADPR), persoană care a rezolvat mai mult de 10.000 de dosare de pensionare cu probleme de abuz din partea autorităţilor spune că: “Fiecare contribuabil, în perioada de contribuție, își plătește pensia de 10 ori, cel puțin! A fost băgat în lege pricipiul solidarităţii, care este fals: fiecare îşi plăteşte propria pensie, nu a altcuiva; ba chiar mult peste! Fondul de pensii ar trebui să fie mereu foarte mare, dar nu este pentru că se bagă contribuţiile asiguraţilor la bugetul de stat şi de acolo sumele iau altă destinaţie”.
În paranteză fie spus, nici nu avem curajul să facem un calcul pe ipoteză de lucru cu depuneri de 10 ori mai mari decât beneficiile! Mai departe, reprezentantul ADPR arată că pensile sunt ilegal de mici! “S-a acceptat că valoarea coșului minim ar fi 1.500 lei. Salariul minim pe economie este 1.050 lei și se încalcă astfel drepturile constituționale, articolul 47 – nivel de trai -, în mod oficial! Pensia medie în România este sub 1.000 de lei, iar cea minimă este de 400 de lei. Ce se mai poate spune aici?”, ne-a explicat Dorina Barcari. Cu alte cuvinte, calculul pensiei se face incorect din start, prin legea care este greşită!
Deci: toate datele problemei duc la concluzia că un cetăţean român participă la fondul de pensii cu o sumă mai mare decât cea pe care o primeşte prin sintagma MM: “stat în plata pensiei”. Rămâne undeva, nu se ştie unde, o treime din depuneri, în varianta Ministerului Muncii, două treimi din depuneri, în varianta cititorului României libere şi de zece ori asigurarea depusă, în varianta specialistului Asociaţiei pentru Drepturile Pensionarilor din România.
Să zicem că din pensia unui cetăţean român lipseşte inexplicabil doar o treime din sumă. Cât lipseşte la nivel naţional? Fondul total de pensii pe luna ianuarie 2016 a fost de 4,353 miliarde de lei, adică aproximativ un miliard de euro. Cam acesta va fi necesarul lunar pentru acoperirea pensiilor pe tot anul 2016. Conform calcului de mai sus, acest fond ar trebuie să fie cu o treime mai mare, adică de 1,3 miliarde euro pe lună. Ca atare, dacă în fiecare lună lipsesc 0,35 miliarde de euro la acest fond, înseamnă că pe tot anul lipsesc 4,2 de miliarde de euro! Doar în 2016…
Unde sunt banii?
“Sistemul de pensii este acoperit din împrumuturi”
Economistul Ilie Șerbănascu, fost ministru în guvernul Victor Ciorbea: ”Ceaușescu lăsase un sistem de pensii finațat. Din 1996 pensiile se plătesc din banii statului – ceea ce este un dezastru. Deficitul bugetului de pensii este mai mare decât deficitul bugetului de stat, cel de 3%, convenit cu Uniunea Europeană. În aceste condiții, bugetul de pensii este acoperit din împrumuturi”.
Fondul de pensii a fost naţionalizat în 1992
“Fondul de pensii este banul asiguraților. Fondul de pensii a fost un fond sindical, adică privat, și a fost administrat de UGSR până în 1992, când prin decret prezidențial (Ion Iliescu) a trecut în patrimonial statului. Dacă ar fi să analizăm modul în care s-a procedat, poate fi vorba de o naţionalizare mascată, de care nu a fost responsabilizat nimeni. La acest fond a fost adăugat și fondul de pensii feroviar, tot sindical, la desființarea casei de pensii MTTC, deci sumele erau imense. Odată cu aceste fonduri au intrat în administrarea statului și fondurile de sănătate care erau tot sindicale și tot imense. Statul, când a luat aceste fonduri, s-a angajat să le administreze, dar le-a devastat pentru că, fiind enorme, s-a crezut că nu se va vedea niciodată, și o bună perioadă chiar nu s-a văzut”, a adăugat Dorina Barcari.
“Aceste fonduri au nevoie de transparență totală”
“Așa cum la fondul de pensii privat există un control, tot așa ar trebui să existe și un control larg la fondului de pensii public. Aceste fonduri au nevoie de un mecanism integrat, de transparență totală, așa cum sunt fondurile private trebuie să fie și cele publice: o gestiune transparentă a fondurilor. Unde sunt banii, cât sunt colectați și ce se întâmplă cu ei? Ministerul Muncii, Ministerul Finanțelor, organizațiile de pensionari, patronatele și sindicatele trebuie să găsească o formulă”, este de părere Sorin Mierlea, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor.
Un răspuns
E tarziu, dar o greseala facuta in calcul este faptul ca ati luat la contributia pe 39 de ani o cotizatie la nivelul salarial mediu brut actual. Acum 39 si dupa de ani erau alte salarii.
O alta greseala este ca valoarea banului de acum 39 de ani a fost una, in timp banii se devalorizeaza, leu depus acum 39 de ani la un fond, azi ar valora cativa bani, nu tot un leu. Conceptul economisirii la ciorap. Dar pt. ca el a fost amestecat in bugetul de stat, statul isi preia raspunderea corectarii, iar pt. asta avem indexarea sau ajustarea la inflatie. Si aici e greseala, cinve acopera aceaste ajustare. Cine? Raspuns: tinerii care cotizeaza actual si pe toata perioada de plata a pensiei respective, cu un leu la leu, a.i. pensionarul nu primeste de drept ceea ce i se cuvine, adica mai NIMIC, ci mult mai mult. Ca subtext, e o problema de circulatie a sumelor acumulate. In tari occidentale, cu sisteme de pensii implicate in investitii private, nu in malaxorul bugetar cum e la noi, banul nu sta sa se devalorizeze sau nu se paseaza la un alt pensionar. Asta inseamna ca dupa 39 de ani, banul cotizat e si ban incasat si crescut, fara ajustari prin aruncarea respunderii diminuarii valorii in spinarea tanarului actual, ci in spinarea performantelor financiare ale surselor in care a fost investit.
Banii actuali, practic, nu sunt ai pensionarilor. Dar… e mentalitate comunista si un astfel de mesaj, despre capitalism si starea reala a lucrurilor, nu prinde bine la pensionarii nostri.
Cat despre acuzatiile Dorinei Barcari la adresa statului, si dansa cu naravuri comuniste, a uitat ca ea, ca tanara in 1992 trebuia sa iasa in strada si sa protesteze inceperea distrugerii industriei si a tot ceea ce a reprezentat o similitudine minuscula a mecanismelor de finantare a fondurilor de pensii sindicale cu instrumentele capitaliste. Dar n-a vrut. Si ea, si multi ca ei, a tacut sau a consumat materie maronie iliesciana, gen „fara investitori straini”, „ne descurcam si singuri”. La ce? Ca au distrus tara! Ce nu stie doamna e ca administrarea fondurilor de pensii sindicale nu se facea prin magie sa prin pricepere miraculoasa a unor administratori sindicali, ci prin rularea lor in industria ceausista. Fara acea industrie, care oricum se distrugea, cu sa fara nationalizarea fondurilor de pensii, pensiilor lor erau si mai praf. Da! P R A F!!! Pt. ca in ’95 am avut inflatie de 300%. In anii imediat precedenti si ulteriori, tot inflatii mari de 80-150%. Norocul ei cu tanarul de azi ce accepta 43% taxare pe venit pt. binele ei si al altora ca ea, nesocotind raportul de bugetar la privat al Romaniei, bugetari care lasa si ei urma pe acea spinare de tanar.
Nostim si trist in acelasi timp sunt acele formulari „trebuie sa gaseasca o solutie”. Le-a fost greu sa se opuna unui iliescu, dar l-au votat in ’92 si in 2000, tot ei, ca eu eram prea tanar. 6 ani de distrugere cu complicitatea lor nu le-a ajuns dar acum, altcineva sa le gaseasca solutii. In timp ce noua tinerilor ei ne-au lasat un desert, de munca gasesti in Germania, viitor in tara asta doar pt. confortabili. Felicitari!