Şase tehnologii agricole ale viitorului sunt disponibile chiar acum în România.
În doar zece ani este posibil să nu mai recunoaștem nimic din lumea așa cum o știm acum.
Etapa în care ne aflăm acum presupune trecerea la un nou nivel, care aduce laolaltă comunicațiile, inteligența artificială, biotehnologia și alte câteva tehnologii de vârf, cu efecte cel puțin la fel de importante ca în fiecare revoluție industrială de până acum.
O mulțime de inițiative tehnologice de vârf sunt inițiate în România sau în străinătate, tot de români.
Unii dintre ei s-au strâns la Guvern, la conferința „Digital Romania Industry 4.0 Forum”.
Doar trei teme au fost considerate suficient de importante ca să fie pe agendă: Automobilele inteligente – care se conduc singure, orașele inteligente, unde semafoarele comunică de la distanță cu mașinile care se conduc singure și, surprinzător sau nu, agricultura, unde tractoarele care se conduc singure deja există.
Drona colorată în viespe care împrăștie pesticide este o reprezentare artistică a acestui concept; nu e cazul să o căutați deocamdată la furnizori, dar în viitorul apropiat aproape sigur va deveni realitate.
Până atunci, iată însă șase exemple care există deja și sunt folosite în România:
1. Aplicația de gestiune a fermei de la Agriso
Este cea mai simplă și mai la îndemână dintre tehnologii – se poate instala pe laptop, tabletă sau telefon. Ajută la monitorizarea culturilor, utilajelor, a inputurilor și a costurilor. Programul face cam totul de la urmărirea GPS a fiecărui utilaj până la generarea declarațiilor pentru APIA.
„Integrând solele facem cultură diferențiată; am reușit să creștem producția cu undeva la 13%”, exemplifică Ștefan Stănescu, co-fondator Agriso, potrivit agrointel.ro. Fondatorii au dezvoltat inițial aplicația pentru propria afacere agricolă, Agromec Vișina – 3.600 ha, după ce au constatat că nu există nimic similar pe piața din România.
2. Bursa de transport de la Kropapp.
Este o aplicație pentru iPhone sau Android care asigură accesul la o bursă a transporturilor (cam tot așa cum face în orașe serviciul Uber – care a bulversat piața taximetriei). „Deciziile sunt cel puțin suboptime, dacă nu păguboase. Am întâlnit situații în care fermierul n-are transport la recoltare în timp ce la 20 de kilometri transportatorii stau degeaba”, spune Bogdan Popescu, co-fondator Kropapp. Aplicația vine să schimbe această situaţie.
3. Monitorizarea culturilor în timp real de la Agricloud
Este un sistem de monitorizare și raportare în timp real a stării culturilor. Sunt urmărite umiditatea solului, temperatura, nivelul de fosfor etc., astfel încât să fie optimizat consumul de apa, pesticide și nutrienți. „Informațiile sunt colectate de senzori îngropați în pământ – bateria ține trei ani”, explică Marcel Ionescu, CEO Agricloud, care mai precizează că folosirea tehnologiei cloud (computere virtuale aflate online) permite coroborarea datelor.
4. Controlul temperaturii în siloz de la Silometer
Este un sistem de senzori de temperatură care declanșează automat ventilatoare atunci când este cazul, pentru a grăbi revenirea la nivelul optim. „Dacă apare condens și este atins punctul de rouă se poate declanșa o mică ploaie în interiorul silozului. Asta înseamnă 30-40 cm pierdere la un siloz. Poate părea puțin, dar dacă acolo este toată cifra de afaceri și 1% este enorm, explică Cezar Nourescu, co-fondator Silometer. Serviciul este acum în etapa de pre-lansare.
5. Detectarea bolilor cu ajutorul dronelor, de la Serafim Drones
Agricultura este deja cea mai importantă aplicație concretă a dronelor la nivel mondial, chiar dacă ele ajung la știri mai degrabă când bâzâie inutil deasupra orașelor. Cuplate cu camere de înaltă rezoluție, ele se dovedesc un instrument de neegalat în supravegherea culturilor.
6. Supraveghere a culturilor prin satelit, de la Geosys
Pentru suprafețele mari și foarte mari, urmărirea din satelit este un avantaj competitiv greu de neglijat. „Imaginea din satelit, în infraroșu, este mai obiectivă decât cea vizibilă cu ochiul liber, care poate fi influențată de lumina zilei”, spune Sebastien Record, business manager Geosys.
Compania franceză este unul dintre principalii furnizori mondiali de servicii de profil, însă are o prezență puternică în România. Următoarea mare provocare, spune Record, este „big data” – analiza cantității uriașe de informație care este deja colectată.
