În timp ce preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, acuză că ţări membre NATO au fost supuse presiunilor Statelor Unite pentru a accepta sisteme antibalistice şi ameniţă cu măsuri simetrice, apreciind că Alianţa Nord-Atlantică creează „ameninţări externe” pentru a impune reguli ţărilor membre, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, atrage atenţia că “NATO va consolida prezenţa militară în zona Mării Negre”.
Alianţa Nord-Atlantică va consolida prezenţa militară în regiunea Mării Negre, prin brigada multinaţională din România şi prin măsuri aeriene şi navale, scopul fiind contracararea acţiunilor agresive ale Rusiei, afirmă secretarul general NATO, Jens Stoltenberg.
„NATO va lua măsuri de consolidare a prezenţei în regiunea Mării Negre. Va exista o brigadă multinaţională coordonată de România. Şi elaborăm măsuri suplimentare la nivel aerian şi maritim”, a declarat Jens Stoltenberg, luni, cu ocazia Sesiunii plenare a Adunării Parlamentare NATO, aflată în curs la Istanbul (Turcia).
Deciziile de suplimentare a prezenţei militare în ţările baltice, în Polonia şi în regiunea Mării Negre „transmit un mesaj clar: Alianţa Nord-Atlantică este unită. Suntem împreună. Un atac împotriva unui aliat va fi considerat un atac împotriva tuturor”, a adăugat Stoltenberg, conform stenogramei discursului prezentată pe site-ul NATO.
„Toate acţiunile Alianţei Nord-Atlantice sunt defensive, proporţionate şi în conformitate deplină cu angajamentele internaţionale. Înainte de acţiunile agresive ale Rusiei în Ucraina, NATO nu avea planuri de a trimite trupe în partea de est a Alianţei. Scopul NATO este a preveni un conflict, nu a provoca unul”, a subliniat Stoltenberg.
„Nu înţeleg logica partenerilor noştri”
Însă Vladimir Putin adânceşte presiunea internaţională: „Nu înţeleg logica partenerilor noştri. Uneori pare că încearcă să instituie disciplina în Alianţa Nord-Atlantică, pentru a obliga ţările membre să se conformeze. De aceea, au nevoie de un inamic extern”, a declarat Vladimir Putin.
„În pofida tuturor îngrijorărilor stârnite de Iran, se pare că această ţară nu se ridică la nivelul rolului de inamic extern”, a adăugat Putin, exprimând îngrijorare privind extinderea Alianţei Nord-Atlantice.
„Atunci când o ţară aderă la NATO, îi este imposibil să opună rezistenţă unui lider NATO precum Statele Unite, care ar putea impune găzduirea unor sisteme de genul celui antirachetă, a unor noi baze militare sau a unor sisteme de atac”, a continuat Putin.
„Iar Rusia ce ar trebui să facă!? Suntem forţaţi să luăm contramăsuri, adică să îndreptăm sistemele noastre de rachete spre instalaţiile pe care le considerăm ameninţări. Situaţia devine tensionată”, a atras atenţia liderul rus.
Săptămâna trecută, Vladimir Putin a avertizat că Rusia va trebui să neutralizeze toate ameninţările la adresa securităţii, inclusiv cele generate de sistemul antirachetă al NATO.
„Sarcina noastră este a neutraliza eficient toate ameninţările militare la adresa securităţii Rusiei. Inclusiv cele asociate sistemului de apărare antirachetă, implementării conceptului atacurilor strategice globale şi războaielor informaţionale”, a declarat Vladimir Putin vineri după întrevederi cu oficiali din cadrul industriei apărării.
Rusia îşi respectă toate obligaţiile internaţionale în privinţa sistemelor militare avansate, a adăugat Putin: „Noi respectăm toate obligaţiile internaţionale. (…) Vom continua să facem tot posibilul pentru menţinerea echilibrului strategic”.
Liderul rus a notat că unele ţări nu respectă obligaţiile internaţionale, spre exemplu în domeniul apărării antirachetă, obiectivul fiind obţinerea supremaţiei strategice. „Considerăm că tentativele de modificare a balanţei strategice sunt extrem de periculoase”, a subliniat Putin.
Administraţia Vladimir Putin a criticat de nenumărate ori iniţiativa SUA de a instala elemente antirachetă, în cadrul NATO, în România şi Polonia, precum şi montarea unui sistem antibalistic în Coreea de Sud. Washingtonul şi NATO susţin că instalaţiile antirachetă din Europa nu sunt îndreptate contra Rusiei, vizând contracararea ameninţărilor balistice din Iran, în timp ce sistemul din Coreea de Sud vizează ameninţarea nord-coreeană. Relaţiile dintre Rusia şi Occident sunt grav afectate de crizele din Ucraina şi Siria.
