Arhitecți și specialiști în urbanism au dezbătut, luni, oportunitatea reînființării Centrului de Urbanism București (CUB), sub autoritatea Primăriei Capitalei și a CGMB, la inițiativa Ordinului Arhitecților din România – filiala București.
„Concluzia raportului pentru București este că, după ultimii 25 de ani, Bucureștiul s-a dezvoltat puternic, pe orizontală și verticală, forțându-și limitele teritoriale, însă creșterea nu a fost asistată de un aparat tehnic care să gestioneze acțiunile actorilor urbani. Putem spune simplu că Bucureștiul a crescut, dar nu s-a dezvoltat. Acest aparat ce ar putea regla dezvoltarea orașului și creșterea calității vieții ar fi un Centru de Urbanism al capitalei”, a declarat Ana Maria Goilav, din partea filialei București a OAR, cu ocazia dezbaterii publice pe acest subiect.
Gheorghe Pătrașcu, fost arhitect șef al Capitalei, a spus că înființarea acestui centru este necesară, cu o structură nouă, nu cum a existat acum 3-4 ani.
„Centrul a fost desființat pentru că nu mai era eficient, întrucât era o moștenire cu alte prevederi legislative și filosofii urbanistice. Era dependent 100% de Consiliul General al Municipiului și salarizarea era mică, ceea ce nu permitea atragerea de experți și arhitecți de valoare. Cred că noul centru trebuie gândit pe baze economice, să fie o societate comercială și să fie implicați și alți jucători, cum ar fi reprezentanți ai serviciilor de utilități. Să fie o structură subordonată CGMB, dar și Consiliului Județean Ilfov, care ar trebui să participe cu drept de veto, bugetul să fie asigurat parțial din partea autorităților locale, restul din partea comercială. Văd implicarea unei bănci și să devină eficient economic și să își păstreze o anumită independență față de structura de decizie, care ar aparține CGMB și CJ Ilfov”, a explicat Gheorghe Pătrașcu, citat de Agerpres.
Președintele OAR, Șerban Sturdza, a arătat că Bucureștiul are nevoie de un Centru de urbanism care poate să integreze o multitudine de viziuni, proiecte, informații și bază de date.
„Este un gest de normalitate ca un oraș-capitală să poată să își maximizeze potențialul prin înființarea unui instrument care îl ajută să utilizeze datele. Vedem centrul ca pe o instituție sub administrarea Primăriei București care depinde de arhitectul șef și face legătura între CGMB și un primar, aleși politic, care nu au datele necesare, și o parte tehnică, informată, care deține cunoașterea gestiunii și poate să furnizeze informații și date prin arhitectul șef”, a explicat Sturdza.
Reprezentantul OAR a precizat că noul CUB va putea pregăti o politică coerentă care să fie deasupra unor interese imediate ale unui investitor sau ale unei grupări.
„Ar putea deveni o garanție pentru dezvoltarea de viitor. Acest CUB îl găsești în toate capitalele din Europa (…). Nu ar trebui să fie un SRL, OAR sugerează această structură, iar organizarea ei ține de CGMB. Faptul că nu avem o evidență a proprietăților, nu sunt integrate informațiile, face să nu putem gândi o politică de locuire, o strategie urbanistică, nu știm să ne gestionăm fondul construit existent și de aceea apar conflicte mari în centrul orașului, unde valoarea terenului e mare. CUB va colabora cu toate regiile, organizațiile profesionale pe profile, societatea civilă. Va fi o instituție care va întări Primăria Capitalei și va face ca guvernarea ei să fie mai precisă, mai adaptată”, a adăugat Sturdza.
CUB este o inițiativă a OAR București, fundamentată în cadrul „Raportului pentru București 2016”, un proiect de utilitate publică majoră, esențial pentru dezvoltarea normală a Capitalei, susțin arhitecții.
