În anul 2012 a fost facută cea mai importatntă descoperire arheologică din istoria României, pe traictoria șantierului autostrăzii Sibiu –Orăștie, despre care aproape că nu se pomenește deloc. Este vorba despre un fragment de scriere cuneiformă veche de 8.200 de ani, cea mai veche din lume în acest moment.

Scriere Tărtăria – apărută în anul 5.500 î. CH

Până acum se presupunea că cea mai veche scriere din lume, datată la anul 5.500 î.Ch., aparţine culturii neolitice Turdaş, prin cele trei tăbliţe descoperite la Tărtăria, judeţul Alba, în anul 1961. Tăbliţele sunt inscripţionate cu un alfabet asemănător cu cel sumerian, doar că cel din Ardeal e cu 2.000 de ani mai bătrân.

Scriere sumeriană – apărută în anul 3.200 î.CH.

Mulţi istorici au criticat vehement descoperire de la Tărtăria, motivând că ea nu poate reprezenta o scriere, în înţelesul de astăzi, ci o simplă înşiruire de simboluri. Printre aceşti istorici se număra şi directorul Muzeului Brukenthal, prof. universitar dr. Sabin Luca. Soarta a vrut ca tocmai Sabin Luca să descopere pe traseul viitoarei autostrăzi Sibiu – Orăştie, în situl arheologic  “Miercurea Sibiului 2”, un obiect inscripţionat cu o scriere şi mai veche decât cea de la Tărtăria. datarea scrierii: 6.200 î.Ch.

Scriere cuneiforma clasică, mesopotamiană, anul 2000 î.CH

Este vorba despre o scriere de tip cuneiform apărută în Ardeal cu 3.000 de ani înainte de apariția scrierii cuneiforme clasice în Mesopotamia – ceea ce este de-a dreptul halucinant!

“Ştiinţific, este o descoperire deosebită”

„Eu sunt zguduit. Am organizat simpozioane, am publicat volume internaţionale cu semen şi simboluri, căutând să destructurez ideea după care în perioada neolitică existau sisteme de scriere. Nu ştiu ce să zic în cazul acesta, e ceva ordonat, nu e ornament. Din punct de vedere ştiinţific este o descoperire deosebită”, a afirmat directorul Muzeului Naţional Brukenthal.

Obiectul este o bucată dintr-un vas ceramic inscripţionat, găsit la cinci metri sub pământ, adâncime neobişnuită pentru săpăturile arheologice.

Scriere feniciană – apărută în anul 1.000 î.Ch.

Deşi nu există încă o cheie de citire a mesajului de pe vas, Sabin Luca consideră că înlănţuirea de semen ar putea fi descifrată dacă  vor fi puse cap la cap simbolurile asemănătoare care există din abundenţă în zona dunăreană.

”În primul rând, nu cunoaştem nicio analogie ca să putem afirma că inciziile reprezintă un ornament, cum ar fi dacă ar avea periodicitate de apariţie în zone geografice diferite sau la momente cronologice apropiate. Singura posibilitate de interpretare – ajutată de forma şi posibilul mesaj al inciziilor – este că s-ar transmite ceva; o informaţie după un sistem necunoscut nouă, dar uzual în acea vreme. Semnificaţia semnelor incizate este foarte greu de descifrat, dar faptul că ele însemnau ceva pentru contemporani nu poate fi pus la îndoială”, a spus Sabin Luca.

Scriere greacă veche– apărută în anul 800 î.Ch.

O bună parte din semnele conținute pe ea se regăsesc în literele conținute în inscripțiile arhaice grecești, dar și la scrierile feniciană, etruscă, veche italică, iberică.

Dată find vechimea acestui obiect, se poate spune că semenele de pe el reprezintă în acest moment “părintele” tuturor alfabetelor europene.

Scriere latină – apărută în anul 600 î.Ch.