După 26 de ani de la Revoluție, documente din ’79 ale Ambasadei SUA la București arată că Ion Iliescu era văzut de pe atunci ca urmașul lui Nicolae Ceaușescu.
Politologul polonez Adam Burakovski prezintă, în volumul „Dictatura lui Nicolae Ceauşescu 1965-1989. Geniul Carpaţilor“, publicată la Editura Polirom şi prezentată recent şi la Târgul de carte Gaudeamus, informaţii privind modul cum vedeau autorităţile americane subiectul succesiunii lui Nicolae Ceauşescu, cu 10 ani înainte de Revoluţie.
În volumul care conţine şi documente desecretizate din arhiva Departamentului de Stat din SUA se regăseşte şi textul unui raport trimis de către Ambasada SUA din Bucureşti în iunie 1979. În acest raport sunt prezentate soluţiile oferite în cazul dispariţiei liderului comunist român şi mecanismul de transfer al puterii. În raportul trimis la Departamentul de Stat pe 8 iunie 1979 se arată:
„În orice sistem politic extrem de centralizat, în jurul unui lider puternic apare inevitabil întrebarea ce efect va avea dispariţia liderului, mai ales în cazul sistemelor comuniste, în care nu există un mecanism convenit de transferare a puterii de la un lider la următorul. Deşi, într-adevăr, Ceauşescu nu a lăsat niciun fel de dispoziţii cu privire la succesiune şi nu există succesori prezumtivi, există un grup de vreo zece lideri de mâna a treia (mâna a doua nu există) care au cam aceeaşi vârstă (în jur de 54 de ani), aceleaşi puncte de vedere şi aceeaşi experienţă, de la care ne-am aştepta să formeze o conducere colectivă, deşi temporară, folosind drept cadru Comitetul Politic Executiv (CPEx), angajându-se să realizeze în continuare politicile liderului dispărut şi să-i cinstească memoria”.
Americanii susţineau, potrivit adevarul.ro, că din rândul acestui grup urmează să se aleagă un nou lider puternic, despre care se credea că va deveni tot un soi de despot.
„Credem că este membru plin sau candidat la statutul de membru al Comitetului Politic Executiv şi că persoanele care nu deţin acest statut nu au nici o şansă reală de a câştiga detaşat în cursa pentru succesiune. Am atras atenţia anterior asupra omogenităţii remarcabile, a vârstei relativ tinere şi a sănătăţii excelente a actualilor 41 de membri ai Comitetului Politic Executiv (cu vreo două excepţii) şi conchidem că, dacă nu are loc vreun acident politic, majoritatea acestora vor deţine poziţii importante în următorii 15 ani. Este o stabililizare izbitoare la nivelul cel mai înalt al conducerii.
Cine, deci, mai exact (ar urma să preia puterea – n.r.)? Ţinându-se seama de faptul că predicţiile implică un anumit grad de hazard, sugestiile noastre sunt Ilie Verdeţ, Virgil Trofin, Paul Niculescu şi Cornel Burtică – cu şansele cele mai mari, Ion Iliescu şi Gheorghe Pană fiind preferaţii noştri dintre candidaţii mai puţin cunoscuţi“, se mai precizează în telegrama în care este subliniat faptul că în România nu se poate vorbi de o mişcare de disidenţă.
Politologul polonez vine cu argumentul că americanii deja anticipau o posibilă schimbare de conducere în România, iar Ion Iliescu ar fi fost printre cei anticipaţi de marile puteri.
„După cum se vede, americanii nu s-au limitat doar să anticipeze că una dintre cauzele înlăturării lui Ceauşescu de la conducere va fi revolta din interiorul aparatului puterii, ci l-au nominalizat chiar pe cel care va şi deveni de fapt succesorul său din cercul posibililor conducători. Este clar că Ion Iliescu a fost agreat atât de serviciile din America, cât şi de cele sovietice. Sunt încă foarte multe lucruri de aflat. Iar documentele stau la dispoziţia cercetătorilor“, sunt argumentele lui Adam Burakovski.
