Capitala României este singurul oraş european al cărui nume era exclusiv la plural, până de curând: Bucureştii. De ce? Pentru că localitatea s-a format în timp din reunirea comunelor de pe malurile Dâmboviţei, pe drumul comercial ce lega Moldova şi Ardealul de sudul Balcanilor, spre Istanbul.
Primele case au fost ale familiei Bucur
Toate scrierile spun că numele oraşului ar veni de la un fondator mitic, ciobanul Bucur, care a contruit pentru familia sa primele case pe malul Dâmboviţei şi a construit şi o biserică din lemn. Pe locul ei se află astăzi Biserica Bucur, în apropierea pasajului Mărăşeşti. De aici a început oraşul.
Văcarii din Dudeşti Ciplea făceau frişcă pentru Eminescu
Comuna Dudeşti-Cioplea era locuită cândva crescători de bivoli. Frişca pe care o puneau în cafea scriitorii, de la Eminescu la Arghezi, la Capşa, de pe la mijlocul secolului al XIX-lea, provenea din Dudeşti. După 1985, comuna a fost înghiţită de oraş. Din fostele gospodării au mai rămas câţiva pomi fructiferi răzleţi în jurul pieţei Sălăjan
Numele Berceni vine de la un husar ungur
Pe la 1716, o ceată de husari unguri conduşi de groful Miklós Bercsényi a fost implicată în războiul turco-austriac. Ceata n-a mai ajuns în Ardeal, se pare că a rămas în zona unde astăzi se află cartierul… Berceni.
Herătrau a fost cândva un Fierăstrău
”Numele Herăstrău vine de la un gater care era amplasat, pe la 1686, pe vrema lui Şerban Cantacuzino, pe malul lacului”, ne-a spus istoricul Dan Falcan.
Vatra Luminoasă, cartier pentru orbi
”În 1901, Regina Elisabeta a României a cumpărat un teren pentru construirea unui cartier al nevăzătorilor. În 1906 a înfiinţat societatea Vatra Luminoasă pentru a colecta bani pentru proiect. Regina a fost susţinută în acest demers de preşedintele american Franklin Delano Roosevelt. În 19012 era gata primul aşezământ, respectiv şcoala primară şi azilul pentru nevăzători. Cartierul propizis nu a mai fost construit pentru că preşedintele Roosevelt a sfătuit-o pe regină să nu transforme zona în ghetou. În 1920 strada pe care se afla aşezământul a primit numele Vatra Luminoasă, nume pe care îl poartă şi astăzi”, ne-a spus scriitorul Radu Sergiu Ruba, membru al Asociației Nevăzătorilor.
În Balta Albă au fost îngropaţi ciumaţii din timpul lui Caragea
Pe timpul ciumei lui Carage, în 1813, morţii erau atât de mulţi încât nu se mai prididea cu înhumările. Atunci s-a dat ordin să se sape gropi comune şi să fie băgate acolo victimele teribilului flagel, să se arunce var peste ei şi să fie astupaţi. Din cauza ploilor, varul a început să iasă la suprafaţă, dând zonei un aspect sinistru.
În cartierul Pajura mai sunt două pajure
Pajură este un cuvânt arhaic care înseamnă vultur. ”Cartierul Pajura vine de la numărul mare de vulturi care trăiau cândva în pădurile de aici. La un moment dat dispăruseră de tot, dar recent s-a descoperit că o pereche din această specie a revenit”, ne-a spus lector dr. Nicolae Crăciun, de la Facultatea de Biologie din Bucureşti.
Drumul Taberei a fost cartierul general al lui Vladimirescu
Oastea pandurilor lui tudor Vladimirescu, pornită la luptă împotriva fanarioţilor, şi-a aşezat tabăra lângă Mănăstirea Cotroceni. Aici erau recrutaţi noii oşteni ai lui Tudor, care ajungeau în tabară pe… Drumul Taberei.
