Caută
Close this search box.

Victor Negrescu: „Suntem datori să găsim soluții pentru oamenii care n-au altă speranţă“

image1INTERVIU-EVENIMENT. Ne aflăm foarte aproape de momentul în care România va aniversa un deceniu de când a devenit membră a Uniunii Europene, dar şi la finalul unui an 2016 plin de evenimente neprevăzute petrecute la nivel mondial, din perspectiva relaţiilor internaţionale. Ce ne aşteaptă în 2017? Dar în 2019, când România va prelua, în premieră, președinția Consiliului Uniunii Europene? Am încercat să aflăm răspunsul la toate aceste întrebări printr-o discuţie cu cel mai tânăr, dar şi unul dintre primii trei cei mai activi euroaleşi români, Victor Negrescu (31 de ani, Grupul S&D – Partidul Social Democrat), câștigător în 2015 al premiului „Europarlamentarul Anului pentru Agenda Digitală”. Un om despre care credem că va avea un cuvânt greu de spus în politica românească şi europeană, în deceniile care vor urma.

MagnaNews: Domnule Negrescu, suntem la jumătatea mandatului de europarlamentar. Numiți trei realizări cu care vă mândriți și trei lucruri pe care vi le reproșați…

Victor Negrescu: Sunt multe proiecte de care m-am atașat în acești doi ani de mandat. Mă bucur să pot spune că sunt primul europarlamentar român care a introdus în dezbatere și a obținut aprobarea în acest mandat pentru un Proiect Pilot finanțat direct de către Comisia Europeană – este vorba despre proiectul Acces la Sănătate pentru persoanele din mediu rural, în valoare de 1 milion de euro. Până în prezent, am inițiat peste 8 proiecte, aprobate spre finanțare, în valoare de peste 9,3 milioane de euro, pentru acțiuni în domeniul sănătății, educației, industriei și noilor tehnologii. Cred că una dintre cele mai semnificative realizări este cea din 2015, când am avut onoarea să fiu desemnat europarlamentar al anului pentru Agenda Digitală și Internet. Este un domeniu pe care îl consider extrem de important, motiv pentru care i-am dedicat multe dintre proiectele mele.

Chiar de la începutul mandatului meu, am organizat o serie întreagă de evenimente la Bruxelles prin care am vrut sa promovez potențialul și capacitatea de inovare a românilor în acest sector. Pentru că accesarea fondurilor europene de către România este o prioritate pentru mine, am realizat primul portal de informare privind granturile disponibile la nivelul Comisiei Europene, Platforma GranturiEuropene.ro. Aceasta permite oricărui potențial beneficiar din România să afle mai multe despre cele 24 de miliarde de euro accesibile prin competițiile și apelurile de proiecte organizate la nivel european.

EP-042341A_SCHULZ-YMPF

Reproşuri… În primul rând, îmi reproșez că nu am reuşit să convingem Guvernul tehnocrat să se concentreze mai mult pe atragerea fondurilor europene deși am convins Comisia Europeană să mențină  alocările bugetare pentru România. Finanțărilor europene sunt o oportunitate de care trebuie profitat mai mult. Un alt element pe care aș vrea să îl fac mai mult este să stau mai mult de vorbă cu cei din generația tanără, cu studenţii mai ales, pentru a le explica de ce este important să facem ceva împreună în România. Fac parte din generația de români care au trăit în afara țării și care s-au întors și aș vrea să transmit tuturor încrederea mea în țara noastră. Am început în acest sens să organizez o serie de dialoguri cu tinerii, și am început cu studenții de la universitățile din București, Cluj, Arad, Alba, Timișoara. Dar aş vrea ca acest dialog să fie şi mai extins.

În final îmi mai reproșez că nu am reușit să convingem Guvernul României să vină mai rapid cu un plan transparent privind pregătirea României pentru preluarea Președinției Consiliului în 2019. Am văzut că lucrurile au început să se miște puțin, dar cu o întârziere destul de mare. Împreună cu reprezentanți din societatea civilă am lansat încă de anul trecut o platformă de sprijin pentru președinție și încercăm să atragem atenția asupra acestui moment extrem de important pentru țara noastră.

Autumn season - the European Parliament in Strasbourg - Ill river

Cum se vede România din Parlamentul European?

Primesc destul de des această întrebare. Răspunsul e simplu: suntem priviți ca o țară cu un potențial mare, dar care trebuie să facă eforturi mai consistente pentru a-și îndeplini acest potențial. Cred că problema care apare cel mai des în discuții este absorbția fondurilor europene. Chiar recent am adresat o interpelare Vicepreședintei Comisiei Europene Kristalina Georgieva pe această temă, iar răspunsul ei a fost: ”Vă rog dați-mi motive să vă dau bani. Problema este că România se mișcă prea lent. Dacă putem face ceva în acest sens eu vă stau la dispoziție”. Cred că acest lucru spune foarte multe despre modul în care actualul guvern gestionează situația fondurilor europene…

Ce a câştigat şi ce a pierdut România în cei zece ani de apartenenţă la Uniunea Europeană?

Nu cred că există pierderi pentru România prin apartenenţa sa la UE care nu pot fi reparate. Uniunea Europeană nu presupune numai un acces la cea mai importantă dintre pieţele globale, ci şi adeziunea la un set de valori, la un model de guvernanţă. Asumarea deplină a statutului de membru UE este principala sarcină a României în următoarea perioadă iar acest lucru presupune să investim mai mult în pregătirea funcționarilor și decidenților care se ocupă de afaceri europene. Pârghiile instituţionale ale Uniunii trebuie folosite consistent, pentru a asigura României toate avantajele care vin din apartenenţa la UE – nu mai suntem un stat recent aderat. Avem o experienţă în creştere care trebuie valorificată în această direcţie.

UE

Sunt românii pe deplin conştienţi de avantajele pe care ni le oferă statutul de membru al Uniunii Europene?

Românii au încercat să profite de aceste avantaje şi cred că, în mare parte, au înţeles avantajele Uniunii. Este important însă ca elitele politice să înţeleagă acest statut, să se asigure că sfera drepturilor şi beneficiilor care revin cetăţenilor români e cât se poate de largă. Beneficiile apartenenței la Uniunea Europeană nu trebuie să fie resimțite doar la București și doar de către elită. Europa trebuie să aducă beneficii indiferent de zona țării sau de pregătirea profesională. Există însă momente când România e tratată ca actor secundar, iar acest lucru se răsfrânge, din păcate, şi asupra cetăţenilor români. Decidenţii români trebuie să schimbe acest lucru.

Care ar trebui să fie prioritățile României pentru perioada în care va deține președinția rotativă a Uniunii?

Agenda instituţională va fi dominată de ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană dar și de discuțiile privind noul buget european, şi România cred că trebuie să îşi coordoneze cât mai bine strategia cu partenerii europeni pentru a gestiona cât mai eficient această situaţie.  Apoi, există o serie întreagă de teme punctuale, ce ţin de traseul instituţional al diferitelor proiecte legislative europene, din care România poate selecta, cu maximă atenţie şi rigoare, o serie de priorităţi, in funcţie de propriile interese şi de temele pe care doreşte să le avanseze in perioada care urmează. Tocmai din acest motiv e nevoie de pregătirea din vreme a acestui rol.

Cred că România se poate axa pe trei elemente centrale:

– combaterea sărăciei și a inegalităților regionale și sociale

– sprijinirea inovației și sectorului digital

– deschiderea Uniunii Europene către Republica Moldova pentru a impulsiona traseul european al acestei țări.

donald trump.

A fost un an plin de evenimente neprevăzute la nivel mondial: votul pentru Brexit, accederea lui Donald Trump la Casa Albă. În ce măsură va fi afectată sau va beneficia România de pe urma lor?

România este influenţată, atât din perspectiva apartenenţei la UE, cât şi din cea de membru al NATO, de ambele evenimente.  Punctele sensibile sunt clare: cum vom reuşi să asigurăm drepturile cetăţenilor români in Marea Britanie după Brexit, şi, respectiv, cum se va schimba abordarea Statelor Unite faţă de această zonă a lumii in care ne aflăm şi noi? Deocamdată nu are nimeni răspunsuri clare. Este însă important ca România să rămână pe traseul euro-atlantic, să rămână o insulă de stabilitate iar vocea cetățenilor să fie respectată pentru a asigura un climat social echilibrat.

Există riscul ca acest curent populist / anti-sistem să prindă rădăcini și în România?

Riscul există permanent. Ataşamentul faţă de valorile democraţiei şi toleranţei presupune o asumare continuă. La fel, apărarea valorilor europene este o luptă permanentă.  În actualele circumstanţe politice din România, nu văd posibilă pe termen scurt ascensiunea unui actor populist. Dar nu aş vrea să pierdem din vedere esenţialul. Vorbim despre populişti, dar nu vorbim aproape deloc despre realitatea care îi creează. Furia oamenilor care se îndreaptă spre populişti este o furie legitimă, nemulţumirea lor are rădăcini adânci în sărăcie, în inegalitate, în lipsa de şanse. Liderii care urcă pe acest val sunt nişte oportunişti, dar noi suntem datori să găsim soluții pentru oamenii care nu au altă speranţă. Societatea trebuie să redevină inclusivă iar nimeni nu mai trebuie uitat în procesul de modernizare al lumii. Avem nevoie de toți dar și de fiecare.

Am început din nou cu stângul absorbția fondurilor europene și în perioada de programare 2014-2020. Ce ar trebui făcut pentru a eficientiza acest proces, măcar în ceasul al doisprezecelea?

Este, într-adevăr, o situație extrem de gravă. Întârzierea mare în îndeplinirea condiţionalităţilor ex ante, acreditarea sistemelor de management, dar şi în lansarea procedurilor de proiecte provoacă probleme procedurale majore. Deşi România beneficiază de prefinantare din partea CE în conformitate cu Regulamentul 1303/2013, riscăm să se returneze prefinanţarea deoarece nu au existat proiecte care să absoarbă această prefinanțare.

Lipsa de coeziune între ministerele responsabile pentru gestionarea condiţionalităţilor ex ante, dar şi o lipsă a capacităţii lor de a genera proiecte de anvergură naţională a generat un comportament haotic, neadecvat cerinţelor Comisiei Europene.

Toți miniștrii tehnocrați de până acum au oprit, prin activitatea lor, absorbţia banilor, blocând o serie de proiecte şi programe cum ar fi Garanţia pentru Tineri. Cea mai mare problemă este că nu atât soluțiile lipsesc acum, cât voința efectivă a actualului guvern de a da drumul la proiecte. Este inexplicabil de ce nu face acest lucru! Este nevoie de publicarea de urgenţă a apelurilor care să acopere cât mai multe priorităţi de investiţii, în număr cât mai mare. Trebuie respectate termenele asumate de către MFE. Avem nevoie de sprijinirea sectorului privat, cu accent pe întreprinderile mici și mijlocii, prin apeluri care să vizeze toate categoriile de solicitanți.

JUNCKER, Jean-Claude - EC President

De ce n-am reuşit să avem niciun proiect viabil care să fie finanţat prin Planul Juncker?

Cea mai mare problemă este că Planul Juncker în formula actuală se bazează pe o construcţie injustă: deşi toate statele contribuie financiar la acest plan, şansele de finanţare a proiectelor sunt inegale, favorizând tocmai statele cele mai dezvoltate, care au o capacitate mai ridicată de cofinanţare. Dacă planul propus de Comisia Europeană ar urmări cu adevărat impulsionarea creşterii economice şi a investiţiilor, atunci ar trebui să încerce reducerea decalajului de dezvoltare dintre regiunile Uniunii Europene, nu accentuarea lor! Spre deosebire de fondurile de coeziune, fondurile acordate prin Planul Juncker nu respectă principiul solidarității. De aceea, nu e surprinzător că principalele state care au beneficiat de pe urma lui sunt Franța, Spania, Italia și Marea Britanie, sau că cele mai multe proiecte privesc energia.

Am atras atenția asupra acestor riscuri încă de la început. De aceea am și acționat și am impus împreună cu Grupul S&D din Parlamentul European noi condiționalități sociale, de mediu și regionale pentru a permite accesul tuturor la fonduri. Din păcate, deși vorbim deja de un buget care va depăși 600 de miliarde de euro pentru acest plan, Guvernul României nu are stabilit niciun responsabil sau vreun proiect de anvergură pentru atragerea fondurilor.

Cum vedeți Uniunea Europeană după 2020?

Eu cred că problemele Uniunii din prezent pot fi oportunitatea ca Uniunea să devină mai transparentă, mai democratică, mai incluzivă, rămânând însă ferm ataşată faţă de propriile valori. Cel mai mare pericol pentru noi ar fi formula „Europei cu două viteze”. Cred că UE se va democratiza mai mult iar noi, cei de stânga, ne dorim o Europă mai socială în care toți europenii să se simtă egali.

Dar România la 100 de ani de la Marea Unire?

La 1 Decembrie nu trebuie să sărbătorim numai momentul important de acum 100 de ani. Trebuie să celebrăm şi viitorul, şi modul în care îl putem construi cât mai bine. Proiectul naţional a fost, în bună parte, realizat şi trebuie, fără îndoială, apărat. Temerile cu privire la problemele de securitate naţională, care au dominat politica interbelică şi, într-o mare măsură şi politica postbelică, au primit în prezent un răspuns, prin apartenenţa României la NATO şi la Uniunea Europeană. Acum, sarcina primordială este să promovăm dezvoltarea României. Avem o societate cu un imens potenţial, marcată însă de inegalitate, de rata incă mare a sărăciei, de urmările unor politici dure pentru populaţie, cum au fost măsurile de austeritate. Avem o generaţie tânără foarte dinamică, dar deziluzionată, care se teme că nu se poate realiza aici, in ţară. De la aceste realităţi trebuie să pornească orice viziune despre viitor.

Vorbind despre Marea Unire nu pot să nu vorbesc și despre județul Alba, locul unde mă simt acasă. Mi-aș dori ca Alba să nu fie legată doar de istoria importantă a României, ci și de viitorul acestei țări. Este important ca împlinirea a 100 de ani de la Marea Unire să se facă în așa fel încât Alba și Alba Iulia să devină într-adevăr repere pentru tot ce înseamnă viitorul României.

NEGRESCU, Victor (S&D, RO)

Povestiți-ne mai multe despre implementarea proiectelor-pilot pe care le-ați inițiat.

Cele două proiecte, aprobate recent de Parlamentul European, însumează 3 milioane de Euro – 1,5 milioane fiecare – și vizează dezvoltarea sectorului digital și modernizarea industriei: Digital Hubs Network și Digital Transformation of European Industry. Sectorul digital reprezintă principalul pilon pentru dezvoltarea economică viitoare a UE, dar și a României. Proiectele inițiate de mine au rolul de a sprijini acest domeniu și cred că pot duce la eficientizarea industriei europene și la dezvoltarea start-up-urilor și hub-urilor digitale. În ciuda potențialului ridicat în acest sector, România, dar și Europa de Est în general, se află într-un decalaj față de vestul Europei. Proiectul Digital Hubs Network prevede crearea unui hub de inovare digitală în România. El are ca scop stimularea dezvoltării IMM-urilor din punct de vedere digital, ca acestea să se poată conecta la nivel internațional, să lucreze împreună, să dezvolte proiecte comune.

Cel de-al doilea proiect aprobat de Parlamentul European – proiectul Digital Transformation of European Industry – îşi propune să implice in procesul de digitalizare a industriei europene toate părţile care contează: mediul de afaceri, mediul academic, institutele de cercetare, societatea civilă. Proiectul va sprijni acele regiuni și sectoare afectate de procesul de digitalizare și care nu au, la rândul lor, un program de digitalizare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ultimele stiri