Consilierul guvernatorului BNR, Lucian Croitoru, avertizează, într-o analiză publicată pe pagina de opinii a BNR, că suntem în plin boom, iar aceasta aceasta ar mai putea înseamna şi că suntem mai aproape decât am putea crede, „fie de o ajustare care să aducă producţia spre potenţial, fie de o o recesiune, dacă ajustările nu se fac la timp”.
„Dacă gap-ul PIB s-a închis acum aproape trei ani şi de atunci a devenit tot mai stimulativ, înseamnă că suntem în plin boom. Aceasta mai înseamnă şi că politica monetară este mai relaxată decât intenţionează să fie, iar politica fiscală relaxată a generat un impuls fiscal, ceteris paribus, mai stimulativ la adresa economiei decât ar fi fost implicat de valoarea alternativă (negativă) a gap-ului PIB. În sfârşit, aceasta ar mai putea înseamnă şi că suntem mai aproproape decât am putea crede, fie de o ajustare care să aducă producţia spre potenţial, fie de o o recesiune, dacă ajustările nu se fac la timp”, afirmă Croitoru.
Acesta face referire la faptul că la începutul anului susţinea că deficitul de cerere din România a dispărut undeva în cursul anului 2013. „Cu alte cuvinte, PIB-ul efectiv al României a întrecut nivelul său potenţial încă din 2013. Afirmaţia mea nu a exprimat o intuiţie. Ea s-a bazat pe o demonstraţie riguroasă a existenţei unei supraestimări sistematice şi, de aceea, inevitabile pe termen mai lung, a nivelului PIB potenţial şi a ratei naturale a dobânzii, in orice proces de estimare a acestor variabile neobservabile, indiferent de instituţia/persoana care face estimarea”, a mai afirmat consilierul guvernatorului BNR.
„Inflaţia generată de cerere a rămas stabilă în perioada 2013-2015 deoarece excedentul de cerere indicat de gap-ul pozitiv al PIB şi de creşterea relativ rapidă a creditului a fost plasată în străinătate”, adică stimulează cererea în alte ţări. Deteriorarea balanţei bunurilor în anii menţionaţi pe ruta bunurilor de consum, în special pe cea a bunurilor alimentare, susţine această idee”.
Croitoru afirmă că procesul acesta prin care reducerea TVA şi creşterile salariale stimulează economiile altor ţări „nu poate dura, iar inflaţia determinată exclusiv de cerere (inflaţia cererii) va creşte. „În acest context, măsurile din 2016, de reducere a TVA cu 4 puncte procentuale concomitent cu creşterea semnificativă a cheltuielilor salariale, nu sunt sustenabile. Ele exercită presiuni pentru creşterea deficitului de cont curent şi a inflaţiei”.
