În 19 noiembrie, la prânz, va avea loc la Sarande, în Albania ceremonia de dezvelire a bustului marelui istoric şi politician român Nicolae Iorga, lucrare realizată cu sprijinul Institutul Cultural Român de către sculptorii de origine aromână Zisa Musa şi Mario Musa, din Fier, Albania. Evenimentul este organizat de Direcţia Românii din Afara Graniţelor, în parteneriat cu Fundaţia „Nicolae Iorga”, din Sarandë, Ambasada României la Tirana şi cu sprijinul Primăriei Oraşului Sarandë.
Nicolae Iorga (1871–1940) a fost istoric, scriitor şi om politic român, academician şi profesor universitar, prim-ministru al României (19 aprilie 1931–6 iunie 1932).
Prelegerile sale despre istoria Albaniei, care oferiseră delegaţiei albaneze la Conferinţa de la Londra (1913) argumente pentru afirmarea drepturilor istorice ale poporului albanez, au fost publicate, în anul 1919, în cartea Brève histoire de l’Albanie et du peuple albanais.
Drept recompensă, Regele Ahmet Zogu i-a dăruit lui Iorga, în anul 1931, un teren pe malul mării, în Sarandë, lângă port. Nicolae Iorga a donat statului român terenul în anul 1934, iar aici s-a construit, între anii 1937 şi 1938, clădirea Institutului Român din Albania sau „Casa Iorga“, după planurile arhitectului Petre Antonescu. Institutul a devenit ulterior un important aşezământ de cultură românească. Se întăreau, astfel, relaţiile diplomatice şi culturale româno-albaneze.
Începand cu anul 1935, Nicolae Iorga l-a delegat să se ocupe de viitorul Institut Român din Albania pe profesorul Dumitru Berciu, ilustru istoric şi arheolog.
Iorga a fost cel care a descoperit, în anul 1915, la Biblioteca Medicea Laurenziana din Florenţa, cel mai vechi document cunoscut în limba albaneză, datat 1462 – Formula e pagëzimit, o formulă de botez, un text liturgic scris de arhiepiscopul romano-catolic de Durrës, Pal Engjëlli.
„Marele erudit a privit Balcanii ca locul unde s-a născut, s-a legănat şi s-a copt «copilul» care, cu timpul, a devenit Bătrânul Continent, iar pe balcanici ca pe băştinaşi autentici ai săi” – Acad. Kopi Kyçyku.
Opera lui Nicolae Iorga conţine numeroase studii, lucrări de sinteză asupra istoriei naţionale, cercetări privind viata aromânilor (românilor din Balcani), evoluţia şi autohtonia lor în părţile central-sudice ale Balcanilor, inclusiv în Albania. El arată că limba folosită de aromâni este un dialect al limbii române, formată, de o parte şi de alta a Dunării, derivată din latina populară, evoluată în mod specific, în secolele de sfârşit ale Antichităţii şi de început ale Evului Mediu.
Este binecunoscută originea sud-dunăreană a istoricului, Iorga însuşi afirmând că un strămoş al său provine din zona Pindului.
În 2016, s-au împlinit 145 de ani de la naşterea lui Nicolae Iorga.
