În plină campanie electorală şi profitând de cele câteva zile libere de care au avut parte cu ocazia Zilei Naţionale, cu siguranţă că mulţi dintre români nu şi-au mai îndreptat atenţia către Bruxelles. Şi totuşi, în Parlamentul European s-a muncit pe rupte în această săptămână, iar multe dintre deciziile luate în cadrul şedinţei plenare au un impact direct asupra vieţii românilor. O dezbatere organizată de Comisia Europeană despre viitorul Politicii de Coeziune după 2020 a constituit de asemenea un prilej de luare aminte.
„Politica de Coeziune alături de Politica Agricolă Comună reprezintă osatura Uniunii Europene. Sumele alocate în cadrul Politicii de Coeziune sunt de ordinul miliardelor. Astfel, România în perioada 2007-2013 a accesat fonduri în valoare de peste 15 miliarde, peste 25% din investițiile publice fiind făcute din bani europeni. S-au creat 35.000 de locuri de muncă, 1.200 de locuri de muncă în cercetare, 368 de km de drum construiți, 1.900 de km reabilitați, 570 de proiecte de cercetare și inovare susținute dar și multe alte investiții. Practic, 1 euro din fondurile europene atras în România va genera o creștere de 2,74 euro până în 2023. Din păcate, România a pierdut enorm de multe fonduri europene care le avea pe masă și nu le-a luat. În Ungaria, de exemplu, peste 50% din investițiile publice sunt făcute din fonduri europene! Este trist să constați că în alte țări se poate. Dincolo de procedurile stufoase europene, ei nu s-au impus alte «n» condiționalități în propriile state. România are șansa de a cheltui peste 35 de miliarde și subliniez, 35 de miliarde din care 30 de miliarde fonduri de la UE în exercițiul 2014-2020! Din păcate, mă tem că vom rata această șansă și nici nu cred că mai contează de ce. Previziunile sunt sumbre în privința absorbției pe acest exercițiu. Dacă ne uităm în zona fondurilor pe sănătate, avem 150 de milioane de euro. Dar niciun euro nu a ajuns în țară. De dată recentă, am ridicat în cadrul Comisiei de Dezvoltare Regională necesitatea de a avea regulamente și proceduri unice la nivelul UE astfel, încât statele naționale să nu aibă posibilitatea de a complica aceste proceduri. Sper să se reușească acest lucru într-un viitor nu prea îndepărtat. Vizibilitatea acestor fonduri de către cetățenii UE a fost o temă intens dezbătută la această reuniune. Din păcate, deși sunt foarte multe investiții în diverse proiecte, cetățenii europeni nu realizează că acestea sunt posibile doar ca urmare a existenței și apartenenței la spațiul european sau mai precis al UE. Fie că vorbim de parcuri, drumuri, tramvaie, laboratoare de cercetare, diverse capacități de producție generatoare de locuri de muncă, să nu mai vorbim de banii care merg spre agricultură vin în cadrul politicilor UE. Statele net contributoare trebuie să înțeleagă că banii investiți în statele beneficiare, în special din Estul Europei, crează de fapt capacități de producție care le absorb propriile produse ale industriei vestice. Una peste alta, absorbția fondurilor rămâne pentru România o piatră de încercare dincolo de nevoia de a face vizibile aceste fonduri. Fără acestea nu vom face altceva decât să adâncim decalajele dintre noi și celelalte state și să devenim mai slabi ca stat, ca națiune și nu numai. Iar în actualul context geopolitic extrem de complicat, un stat slab din punct de vedere economic este un stat vulnerabil și la o simplă adiere de vânt!“, a ţinut să precizeze deputatul Daniel Buda.
