Burebista, unul dintre eroii pe care-l ştim din manualele şcolare, este descris de istoricidescris ca o mare căpetenie care a prădat o mare parte a Europei, i-a cucerit pe celţi şi s-a implicat în politica Romei.  Generaţii întregi de şcolari au învăţat că Burebista a fost un rege care a stăpânit peste stat dacic centralizat şi foarte bine organizat, cu legi proprii şi sisteme superioare de administrare a populaţiei. În realitate, Burebista a fost un personaj enigmatic. Burebista este numele cunoscut de publicul larg, dar există diferite variante ale numelui acestei căpetenii. De exemplu, Strabon, în Geographia, îl numeşte Burebistas sau Boirebistas, în timp ce Iordanes îi spune Buruista. Mai este cunoscut şi sub numele de Barabista în inscripţiile greceşti. Existenţa sa pe teritoriile dacice este dovedită de câteva izvoare istorice antice. Totodată geograful grec Strabon îi atestă clar şi apartenenţa etnică „Burebistas, bărbat get, luând conducerea neamului său”, scria grecul. Totodată Burebista este atestat şi de o inscripţie din oraşul grecesc Dionysopolis dar şi de Iordanes. Acesta din urmă arată că Burebista a trăit în secolul I îHR fiind deja rege al daco-geţilor în timp ce Sylla lua puterea la Roma în anul 82 îHR. Constantin C. Giurescu sau Dinu Giurescu arată că Burebista a fost din neam nobil, devenind la rândul său căpetenie asupra tribului său. Se bănuieşte că era stăpân peste neamul burilor din câmpia munteană şi că îşi avea centrul puterii la Argedava şi în niciun caz în zona Orăştiei. ”Capitala acestei mari stăpâniri a fost oraşul Argedava. Nu se ştie precis unde era situat; se banuieşte însă că în sudul sau în sud-vestul Carpaţilor. Unii l-au identificat cu Arcidava, în Banat, alţii l-au aşezat pe râul Argesos (Argeşul) cu al cărui nume seamănă“, scria Constantin C. Giurescu în „Istoria Românilor“. Totodată istoricii mai sus menţionaţi sunt de părere că în 82 îHR Burebista atinsese deja apogeul începând cuceririle. Nu se ştie cum a reuşit Burebista să devină rege, dintr-o căpetenie regională şi un şef al tribului burilor. Şi mai ales nu se ştie cum a reuşit să îngenuncheze numeroasele triburi războinice ale dacilor şi geţilor. Cert este că a făcut-o. A reuşit aşa cum arată izvoarele antice să unească sub sceptrul întreaga lume geto-dacică devenind una dintre cele mai mari căpetenii tracice şi un rege barbat care dădea fiorii marilor puteri ale antichităţi în regiunea central, est şi sud europeană. ” Boirebistas, Getul,luând conducerea naţiunii sale, a ridicat pe oamenii aceştia inrăiţi de nesfârşitele războaie şi i-a îndreptat prin abstinenţă şi sobrietate şi ascultare de porunci, aşa încât, în câţiva ani, a întemeiat o mare împărăţie şi a supus geţilor aproape pe toţi vecinii”, spune acelaşi Strabon.

Mai mult decât atât izvoarele antice ne arată că Burebista ajunsese să-şi întindă stăpânirea la sud de Dunăre, asupra neamurilor tracice din aceea zonă dar şi asupra litorarului Mării Negre, inclusiv cel care astăzi se află în Bulgaria. ”regele Buerebista ajungând cel dintâi şi cel mai mare dintre regii din Tracia, şi stăpânitor al tuturor ţinuturilor de dincolo şi de dincoace de Dunăre”, se arată într-o inscripţie din oraşul grecesc Dionysopolis (n.r. actualul Balcic) pusă în anul 48 ÎHR. De altfel aceeaşi inscripţie arată o realitate interesantă. Burebista este de fapt un „prinţ moştenitor„ al unui alt mare tarabostes care băgase frica inclusiv în greci. Documentul amintit spune că un oarecare diplomat grec Acornion fusese trimis în trecut la tatăl lui Burebista. Diplomatul din Dionysopolis trebuia să-l convingă pe puternicul tarabostes din Muntenia să cruţe cetatea grecească. Acornion va rămâne şi în slujba lui Burebista, fiul acelei căpetenii a burilor. Dacă nu se ştie cum ajunge la putere Burebista, se ştie însă că unind triburile geţilor şi dacilor devine un lider cu o formidabilă putere militară. Strabon spune că avea peste 200.000 de războinici. Pentru mulţi istorici pare o cifră exagerată, pentru alţii reprezintă însă o realitate. Căpetenia Burebista face legea asupra grecilor, celţilor şi pustieşte cumplit Europa în câteva campanii de jaf. În primul rând ca orice tarabostes din câmpia munteană a visat la bogăţia cetăţilor greceşti de pe malurile Mării Negre. Întâi îi scapă pe greci de romani, apoi îi supune. Între 71 şi 61 ÎHR cetăţile greceşti, o parte din ele cel puţin erau sub stăpânire romană. În 73 îHR Histria se revoltă şi cu ajutorul lui Burebista îi alungă pe romanii conduşi de guvernatorul Antonius Hybrida. După aceea, cetăţile greceşti i-au dat ascultare lui Burebista, sporindu-i puterea dar şi averea. „A pustiit astfel pe celţii care se amestecau cu tracii şi illyrii, iar pe boiii, care se aflau sub ascultarea lui Critasiros, precum si pe taurisci, i-a şters de pe faţa pământului”, spune Strabon. Totodată i-a nimicit pe scordisci, un alt trib celtic şi a pustiit până în Europa centrală, ajungând să bată inclusiv câteva triburi germanice. În plus, datorită puterii sale, Burebista se implică şi în politica romană. Prin intermediul lui Acornion încheie un tratat cu Pompei în timpul războiului civil cu Iulius Caesar. Căpetenia barbară se oferea să-l sprijine militar pe Pompei. Războinicii daci ajung însă prea târziu, iar Pompei este înfrânt.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

1 + 2 =