Nimeni nu pune la îndoială buna creștere și toate intențiile bune ale lui Dacian Cioloș. Și, totuși, nu pot să nu remarc faptul că promotorul scandalului mediatic de marți seara a fost controversatul Gabriel Liiceanu, neobosit în a căuta modele politice.
De data aceasta, victima admirației filozofului de la Păltiniș este Cioloș. Mi-e teamă de mocirla sofisticată a omului de cultură care vânează proiecte de țară perfecte și mai ales mă tem de lipsa de experiență în arta ipocriziei a unui tehnocrat, înca osclilant în opțiunea politică. Costul sincerității poate fi falimentar, aici la porțile Orientului, unde capcanele declarațiilor politice sunt interpretate și reinterpretate până la obsesie.
Mă întreb, cu o curiozitate justificată, cum a ajuns Grupul de Dialog Social un ong de utilitate publică. Pe înțelesul tuturor, primește finanțare de la bugetul de stat. Este deja știută abilitatea lui Liiceanu de fi abonat la robinetul guvernamental de bani. În acelasi registru, este absurd să crezi că un grup de maximum 20 de oameni formează intelectualitatea reprezentativă a României. Vreau să cred că, în 2016, selecția valorilor este obiectivă, nu se bazează pe capriciile unui editor expert în lingușeli. Nu putem uita chiar așa peste noapte cum s-a consumat idila lui cu Traian Băsescu, până la ce manifestări publice de slugărnicie s-a ajuns.
Iată de ce premierul ar trebui să fie mai atent la ce atacuri se expune și la ce simpozioane participă. Credeți-mă, Gâdea s-a simțit confortabil, chiar fericit, când Liiceanu i l-a servit pe tavă pentru jumulire.
Un răspuns
Articolul doamnei Furnea este neindoios bine scris. Ca Gadea, executand un exercitiu de rea credinta- citand textul vezi intreaga magaria oratorica, spactacolul da o imagine diferita- a spalat cu Primul Ministru pe jos, da, e adevarat. Ca Liiceanu s-a last sedus dincolo de idealismul sau cunoscut sa il apere pe Basescu, si asta e adevarat, si orice liberal , la vremea respectiva, a suferit vazand spectacolul. Si, in sfarsit, ca Ciolos e baiat de la tara, cam simplut pentru politica, iar este adevarat si probabil o stie si dansul. Dar chestia cu GDS e vadit expresia unei frustrari a autoarei. Ca sa fii ONG de interes public trebuie sa indeplinesti niste cerinte legale, si pot indeplini asta orice obiect as avea, daca stai in lege. Asta mi s-a parut meschina e greu de conceput un intelectual, azi – sigur, sa nu fie in dusmanie cu Liiceanu sau cei de pe la GDS…- care sa nu isi doreasca sa faca parte dintr-un grup select si selectiv al ideilor. Haideti sa fim mai putin ipocriti, doamna Furnea, cu toata simpatia pentru un articol scris bine.