Actualul premier al României, Dacian Cioloș, se apropie de momentul în care își va încheia rolul de șef al Executivului, lăsând succesorului/succesoarei sale o “moștenire” acumulată, împreună cu echipa sa, într-un an de zile de guvernare.

Amintim, în acest material, elementele cheie din “moștenirea” cu pricina, prezentând cele mai importante măsuri luate de Guvernul Cioloș. Schimbări importante și palpabile au fost în multe domenii. Totodată, în acest an de guvernare sub egida Dacian Cioloș au existat și incompatibilități, anumite lipsuri, ori probleme cu oamenii și cele de comunicare, fiind nevoit de multe ori să facă suficient de multe compromisuri.

Dar pentru că vorbim de o moștenire, ca o importantă realizare, multe lucruri bune, semnificative, au fost realizate în acest ultim an.

Dacă noul Guvern al României va prelua această “moștenire” sau nu, rămâne de văzut. De asemenea, tot timpul va decide dacă promisiunile prezentate de curând, de reprezentanții PSD, vor rămâne la stadiul de “poveste frumoasă” sau se vor concretiza și aplica.

În declaraţia sa, privind bilanţul realizărilor echipei sale după primul an de activitate, premierul Dacian Cioloş a precizat:

„Ne-am asumat o guvernare responsabilă: am pus accentul pe grija faţă de resursele publice, am decuplat clientela politică de la banul public şi am început depolitizarea companiilor de stat. Am promovat transparenţa şi deschiderea statului faţă de cetăţeni, ca pârghii de combatere a corupţiei, am redus birocraţia şi am pus bazele unor proiecte de modernizare şi digitalizare a serviciilor publice. Este imperativ ca aceste măsuri să continue“, a precizat premierul Dacian Cioloş la un an de la preluarea conducerii Executivului.

În comunicatul postat pe site-ul Guvernului, premierul Cioloş a punctat mai multe principii care le-au ghidat activitatea, precum şi realizările echipei sale. El a menţionat faptul că:

  • a urmărit să fie cât mai multă transparenţă în instituţiile publice,
  • să fie asigurat management profesionist în companiile de stat,
  • a fost redusă birocraţia, a fost începută reforma administraţiei,
  • dar şi că au urmărit să crească raţional veniturile angajaţilor din educaţie şi sănătate, precum şi pensiile.

Un alt aspect important, amintit de Cioloş, e reprezentat de efortul acestui Guvern de a garanta dreptului de a alege şi pentru cei din diaspora, prin înfiinţarea de secţii suplimentare, precum şi implementarea „Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal“.

Obiectivul principal al Guvernului Cioloş a fost asigurarea stabilităţii politice şi economice a ţării”, aşa cum a subliniat premierul, adăugând că este la conducerea unui „guvern care nu minte, un guvern care nu este corupt, un guvern care nu adoptă politici publice din raţiuni populiste, un guvern care lucrează numai în interesul public”.

De asemenea, premierul a recunoscut că s-au făcut şi anumite greşeli, pe care şi le-a asumat şi le-a corectat, în timp ce pentru alte proiecte ar fi fost nevoie „de mai mult sprijin politic sau, pur şi simplu, de mai mult timp”.

În continuare prezentăm printre cele mai importante zone şi domenii în care Guvernul Cioloş a acţionat bine sau foarte bine:

O guvernare responsabilă: 

Din acest punct de vedere, în raport se arată, printre altele, că a fost operaţionalizată Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, instituţie care identifică, administrează şi valorifică bunurile confiscate în cadrul proceselor penale, în condiţiile în care valoarea măsurilor asiguratorii a crescut cu peste 500 milioane euro anual.

Totodată, pentru depolitizarea companiilor de stat, s-a decis ca selecţia conducerii să se facă pe criterii profesionale şi de integritate, iar reprezentanţii statului în Adunările Generale ale Acţionarilor să nu mai fie remuneraţi.

A fost lansată cea mai mare platformă de transparenţă bugetară din Europa (www.transparenta-bugetara.gov.ro), pentru ca românii să afle ce fac guvernanţii cu resursele publice. Prin intermediul acestei platforme, cetăţenii au acces la veniturile şi cheltuielile a 13.700 de instituşii – Parlament, Guvern, societăţi de stat, grădiniţe, şcoli, spitale.

De asemenea, pe platforma WWW.DATA.GOV.RO cetăţenii pot vedea informaţii ce vizează execuţia bugetară sau contractele de achiziţii publice încheiate de companiile de stat. Tot în contextul guvernării responsabile, prin măsurile transparente a actului de guvernare, se numară şi Registrul Unic al Transparenţei Intereselor (www.ruti.gov.ro).

Pentru reducerea birocraţiei a fost simplificată plătirea taxelor şi impozitelor către ANAF prin card bancar şi au fost eliminate deplasările la ghişeu (5,5 milioane de adeverinţe de venit pentru persoane fizice şi 600.000 de certificate de atestare fiscală anual), facilitându-se, totodată, accesul rapid la serviciile publice.

„Prin programul GovITHub am eliberat statul din captura celor câtorva firme IT abonate la contractele publice şi am creat un mediu de cooperare deschis, transparent şi de încredere între stat şi antreprenorii şi specialiştii din domeniu. Prin crearea Coordonatorului pentru Tehnologia Informaţiei am pus ordine în felul în care statul cheltuie bani publici pentru proiecte IT şi am început să descâlcim comunicarea digitală între instituţii, astfel ca tehnologia să lucreze în beneficiul cetăţenilor iar statul să nu mai risipească resurse şi bani”, se mai precizează în raport.

Justiţie şi ordine publică:

Laura Codruţa Kovesi, cel mai apreciat şi eficient om în lupta anticorupţie, a primit un nou mandat în fruntea DNA, fenomenul „scriitorilor din puşcării” a fost oprit prin Ordonanţă de Urgenţă, iar ministerul a intervenit rapid cu ordonanţe atunci când a fost nevoie, cum ar fi decizia CCR în privinţa interceptăarilor realizate de SRI.

Venituri mai mari în Sănătate şi Educaţie, pensii majorate:

Au fost alocate resurse pentru eliminarea inechităţilor salariale, în aceste două domenii:

a) în Sănătate – creştere medie 15% – aproximativ 163.000 de cadre medicale au primit venituri mai mari

b) în Educaţie – creştere medie 10% – 280.000 de cadre didactice au beneficiat de această măsură.

Remuneraţia gărzilor medicilor a crescut de la 1 octombrie cu până la 90%.

În Sanatate, Guvernul Cioloş a lansat site-ul „medicamentelipsa.ro” unde pacienţii, medicii şi farmaciştii pot semnala lipsa de pe piaţă a medicamentelor.

A fost mărită alocaţia pentru hrana pacienţilor în spitale, pentru prima dată din 2008, cu procente care variază între 20% şi 170% şi, în premieră, bolnavii în regim de hemodializă vor primi alocaţie de hrană.

Printre măsurile luate după tragedia de la Colectiv se numară actualizarea tratamentelor pentru arşi, autorizarea şi verificarea biocidelor folosite în spitale, dar şi introducerea unor proceduri de intervenţie mai eficientă în situaţii de urgenţă.

Punctul de pensie a fost majorat cu 5%, potrivit Legii pensiilor, ajungând astfel la 871,7 lei.

Angajare şi locuri de muncă:

Conform raportului, dacă în noiembrie 2015 erau înregistraţi 435.000 de şomeri, anul acesta, avem cu circa 100.000 mai puţini, respectiv o rată a şomajului de 4,77%, cea mai redusă după criza economică.

Numărul salariaţilor din economie a crescut cu 3,4%, în perioada 31 octombrie 2015-30 septembrie 2016, ceea ce reprezintă aproximativ 154.000 de locuri de muncă suplimentare, fiind cel mai mare ritm anual de creştere după criza economică.

Câştigul mediu brut în aceeaşi perioadă s-a majorat cu 12,9%

În raportul prezentat, Guvernul Cioloş a subliniat faptul că încurajează cu măsuri concrete oamenii din grupuri vulnerabile să se încadreze în muncă şi îi stimulează pe românii plecaţi peste hotare să revină acasă şi să înceapă o activitate, pachetul de masuri devenind aplicabil în acest sens de la 1 decembrie 2016, având o finanţare din fonduri naţionale şi europene.

Pentru cei care vor să iasă din săracie şi să se angajeze s-a găsit o modalitate prin a fi stimulaţi cu diverse măsuri de relocare sau instalare. De exemplu, şomerii care decid să îşi schimbe domiciliul la o distantă mai mare de 50 kilometri, pentru a lucra, beneficiază de o primă de instalare de 12.500 de lei.

În ceea ce îi priveşte pe antreprenori, Guvernul Cioloş a adoptat o serie de măsuri de stimulare. De exemplu, cei care încadrează în muncă, pe durată nedeterminată, absolvenţi ai unor instituţii de învăţământ primesc lunar cate 900 lei pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare absolvent încadrat.

Pe de altă parte, persoanele vulnerabile au beneficiat de pachetul anti-săracie, care conţine măsuri integrate care permit accesul copiilor, tinerilor şi vârstinicilor la educaţie sau servicii medicale. În acest sens, a fost extins la nivel naţional „Caravane medicale la sate”, program de peste 500 de milioane euro proveniţi din fonduri SEE şi norvegiene 2014-2020, iar 70.000 de preşcolari au beneficiat de programul „Fiecare copil în grădiniţă” adresat copiilor din familii cu venituri reduse.

Peste 246 milioane de euro din fonduri europene au fost destinate unor programe de susţinere a copiilor şi tinerilor pentru a merge la şcoală: „Şcoala pentru toţi”, iar peste 500 de milioane de euro finanţează măsuri referitoare la locuinţele sociale.

Profesionalizarea managementului în şcoli a fost un alt obiectiv al Guvernului Cioloş. Pentru prima dată dupa 2008, Ministerul Educaţiei a organizat un concurs naţional pentru ocuparea funcţiilor de directori şi directori adjuncţi în şcoli, punându-se astfel capăt politizării. De asemenea, au fost selectaţi noi cercetători care fac parte din comisiile specializate de analiză a tezelor cu suspiciuni de plagiat şi s-au dat verdicte pe tezele de doctorat plagiate ale unor persoane publice.

De asemenea, pentru prima dată în ultimii ani au fost asigurate manualele şcolare pentru elevii din clasele XI- XIII (la învăţământul seral).

Debirocratizare:

În acest domeniu Guvernul Cioloş a fost foarte eficient, excelând chiar:

  • s-au eliminat copiile legalizate şi cazierul judiciar.
  • modele de cereri care pot fi descărcate astfel încât nu mai e nevoie ca cetăţenii să mergă la foarte multe ghişee după ele.
  • posibilitatea trimiterii dovezii de plată a amenzii prin e-mail şi posibilitatea de a trimite online copii ale cărţii de identitate.
  • punctul de contact unic electronic, unde se găsesc toate informaţiile şi modelele de formulare sau cereri pentru serviciile publice.
  • conturile bancare vor putea fi deblocate în timp real, online.
  • între Fisc şi bănci, plata impozitelor se poate face acum şi prin card.
  • trimiterea şi primirea adeverinţelor de venit şi certificatelor fiscale se poate face tot prin card.
  • de la 1 ianuarie 2017 nu se mai primesc declaraţiile pe hârtie, dacă ele pot fi depuse online.
  • taxele vor putea fi plătite şi prin Internet Banking, cetăţenii fiind chiar incurajaţi să facă asta.
  • şcolile nu vor mai cere copii legalizate.

Dezvoltarea economică şi creşterea încrederii investitorilor în România:

Pe plan economic, datele statistice arată că România se bucură în acest an de cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană (5,2% în semestrul 1, 4,9% pe primele nouă luni).

„Important pentru sustenabilitatea creşterii economice este faptul că în toate cele trei trimestre creşterea economică a fost de peste 4% şi că de la un trimestru la altul avem creşteri ale Produsului Intern Brut”, conform informaţiilor din raport.

O altă realizare importantă este faptul că Guvernul Cioloş a reuşit în an electoral să menţină deficitul bugetar în ţinta stabilită prin Legea Bugetului 2016. Suntem acum la 0,49% din PIB, ţinta fiind de 2,8% din PIB. În acest moment, România este recunoscută de către Comisia Europeană ca ţară fără dezechilibre macroeconomice la nivel european.

În ceea ce priveşte infrastructura, „situaţia găsită la Ministerul Transporturilor în noiembrie 2015 ne-a depăşit orice dezamagire: niciun tronson de autostradă nu avea avize de construire, zeci de proiecte erau blocate în sertare, iar multe dintre contracte se atribuiseră fără să aibă la bază documentaţia necesară”, se arată în raport.

Ce s-a realizat într-un an, din acest punct de vedere:

  • A fost deblocată activitatea de lucrări pe 160 de km de autostradă: Sebes-Turda, Orastie-Sibiu, Lugoj-Deja, Gilau-Nadaselu, Brasov-Targu Mures-Cluj-Oradea
  • 730 de km de autostradă şi 336 km de drumuri expres aflaţi în procedura de lansare a licitaţiilor, elaborarea studiilor de fezabilitate sau a proiectelor tehnice, urmând să înceapă la final de an 2016/ început de 2017
  • 9 variante ocolitoare în marile oraşe, în total 141 km
  • Unele dintre lucrari vor fi executate de Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere- CNAIR (fosta CNADNR) în regie proprie. Primul an când se întâmplă acest lucru
  • Avansul lucrărilor la noile magistrale de metrou (4,5,6)

În domeniul energiei, a fost obţinută finanţare europeană nerambursabilă de circa 180 milioane de euro pentru 528 de kilometri de conductă nouă de gaze pe coridorul conductei de transport Bulgaria-România-Ungaria-Austria (BRUA).

„Proiectul este un unul strategic pentru tara si regiune, dezvoltat de compania Transgaz. Se estimeaza ca acest proiect va permite crearea a cca. 4.000-5.000 locuri de munca pe durata executiei, respectiv cca. 300-400 locuri de munca pe durata nedeterminata”, se mai arata in raport, precizandu-se ca pana la sfarsitul anului va fi finalizat si interconectorul de gaze naturale cu Bulgaria, „element esential pentru cresterea securitatii energetice a Romaniei”.

Guvernul Cioloş şi-a dorit şi un partener activ al mediului de afaceri, pentru care a adoptat măsuri de sprijin şi pachete de facilităţi fiscale.

Au fost lansate 9 programe naţionale pentru micii întreprinzători, iar din acest an, angajaţii din sectorul de cercetare dezvoltare sunt scutiţi de la plata impozitului pe salariu, la fel şi cei care reinvestesc profitul în IT.

În ceea ce priveşte investitiile străine directe (ISD), pe primele 9 luni ale anului 2016, raportat la aceeaşi perioadă a anului trecut, ele au înregistrat o creştere de 11,2% (valoare de 3,14 miliarde euro), în special în sectoarele auto şi IT.

Investiţii masive din bugetul de stat s-au facut şi în infrastructura locală, în timp ce agricultorii au beneficiat de tot mai multe fonduri.

Astfel, peste 3,5 miliarde euro au ajuns în conturile agricultorilor din fonduri UE şi naţionale în perioada noiembrie 2015 – noiembrie 2016 (plăşi directe, proiecte pe Programul naţional de Dezvoltare Rurală – PNDR – finanţate din bugetul UE şi subvenţii acordate din bugetul naţional), se arată în raport.

În raport se mai arată, printre altele, că TVA a fost redus la 9% pentru materie primă şi lucrări agricole şi au fost adoptate alte facilităţi şi simplificări pentru sectoare agricole cum ar fi zootehnie, viticultură, sau industria alimentară.

De asemenea, Guvernul a aprobat Programul naţional pentru refacerea infrastructurii de irigaţii. „Acesta vizează o suprafaţă de circa 1,8 milioane hectare. Programul trebuie derulat etapizat pâăa în 2020, suma necesară fiind de 1 miliard euro”, se mai arată în raport.

În ceea ce priveste sprijinul european pentru economia naţională, în acest an, până la finalul lunii septembrie, circa 6,3 miliarde de euro au intrat în ţară în total, de la Uniunea Europeană, iar guvernul mizează pe un nou start de circa 33 de miliarde de euro pentru următorii 7 ani.

În zona de mediu, au fost adoptate măsuri pentru dezvoltarea comunităţilor defavorizate şi pentru Delta Dunării, Valea Jiului sau zona Roşia Montană.

Tăierile ilegale de pădure au fost tratate ca o problemă de siguranţă naţională.

„Am înăsprit regimul contravenţiilor silvice. În unele cazuri, cuantumul amenzilor a fost dublat şi chiar triplat. Totodată, au fost introduse, peste 100 de noi sancţiuni pentru tăieri abuzive de pădure”, se mai precizează în raport.

De asemenea, au fost lansate în premieră programe pentru trecerea la economia verde, cum ar fi CASA VERDE PLUS, RABLA PLUS, sau Programul Infrastructura Verde, care prevede crearea unei reţele de puncte de alimentare pentru maşinile electrice.

România în UE şi NATO:

În acest an, România s-a dovedit un partener pro-activ şi responsabil în UE şi NATO, se mai arată în raport.

Guvernul a demarat pregătirile pentru preluarea de către România a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene în primul semestru al anului 2019 şi a intensificat demersul vizând aderarea la Spaţiul Schengen.

Au fost duse la îndeplinire angajamentele luate la Summit-ul NATO de la Varşovia şi a fost întărit parteneriatul strategic cu Republica Moldova.

În linii mari, cam din aceste aspecte rezultă “moştenirea” generoasă pe care guvernul Cioloş o lasă celor care vor prelua conducerea la Palatul Victoria. Ce anume va face noul Guvern cu această „zestre”- o va continua şi îmbunătăţi sau o va abandona- rămâne de văzut şi demonstrat.

266 Vizualizări

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here