Din când în când e chiar amuzant, dacă nu şi instructiv, să vezi cam cum te vorbeşte lumea. Sau, frumos spus, ce imagine ai. Să luam, drept pildă, dar întâmplător, un text apărut în media electronică franceză, pe care un site categorisit de Wikipedia ca fiind “de dreapta sau chiar de extrema-dreaptă”, nu contează. Ii spune Boulevard Voltaire si fondatorul sau tocmai a fost inculpat de “instigare la ura rasiala”. Nu prea conteaza nici semnatura autorului, caci isi zice “Robert de la Roche”, cumva pandantul galic al lui Robin Hood. Nu conteaza nici calitatea pe care si-o atribuie, ironic, anonimul: “voyageur”.
Domnul de la Roche voiajeaza prin realitatea romaneasca a zilei si incepe prin a constata ca la functia de sef al guvernului de la Bucuresti a fost propusa “o femeie, musulmana, casatorita cu un sirian”. Se subintelege ca e vorba de trei ciudatenii, de trei atribute”imposibile”, dar autorul se grabeste sa explice totul cam asa: intr-o tara care e si ea cam “imposibila” (in sensul ca asa-ceva-nu-se-poate), orice e posibil.
Caci iata cam cum ar fi Romania de azi , dupa parerea dlui R.d.l.R.: “Pentru Bruxelles, Romania este cam agasanta (de ce neaparat pentru Bruxelles? – n.n.). Ortodoxia e aici religie de stat, crucea atarna pe sala de sedinte a Parlamentului si pe blazonul oficial al natiunii. In toata perioada Pastelui, lumea se saluta zilnic cu “Hristos a inviat” iar raspunsul e “Adevarat a inviat” (Ce oroare, nu? –n.n.) Pe scurt, miroase a ranced. Adaugati la asta ca un proiect de lege care vizeaza sa se inscrie in Constitutie ca o familie inseamna “un barbat si o femeie” a fost stirea principala a actualitatii tot anul … si vei intelege ca nici Soros, nici Juncker, nici chiar Obama, care are atata putere aici (in Romania, nu in Franta, desigur – n.n.) nu puteau sa lase mult ca una dintre aceste ultime insule ale crestinatatii sa se bucure de o pace durabila. Trebuie distrus totul. Bucarest delenda est”.
Textul “voiajeaza”, in continuare prin bucataria politica de la Bucuresti, dupa care concluzia: “Enorm de multe motive au impins PSD-ul sa promoveze aceasta ilustra necunoscuta care detoneaza crestinismul carnal din aceasta tara: dorinta de a face un gest catre dictatorii-care-tot-inlocuiesc de la Bruxelles, dorinta de a pune capat un pic mai repede muzicii cu valorile crestine, un salt in post-modernitate al stangii, o valiza umflata plina cu cash, stiu si eu? In Romania, totul e posibil” Si, incheie apocaliptic “voiajorul”; “Pariu ca nu va fi ultima”. Ultima ce, ne intrebam si noi.
Pana atunci sa retinem ca de-acum incolo n-ar mai trebui sa ne dam binete cu “Cristos a inviat” si “Craciun fericit”. Ci simplu si corect politic: “Buna ziua?”, “Buna ziua!”.
