Asociația Telefonul Copilului precizează că, în anul 2016, a înregistrat mai multe cazuri de abuz asupra copiilor, cu 45,24% față de anul 2015, agresiunea fizică asupra acestora fiind cea mai întâlnită formă de abuz.
La Telefonul Copilului 116 111 s-au înregistrat anul trecut 4.565 de situații de abuz asupra copiilor (abuzuri de tip bullying, violență în familie, discriminare), dintre care 1.877 de cazuri de agresiune fizică — cu 46,75% mai multe față de anul 2015, se arată într-un comunicat al asociaţiei.
„Numărul cazurilor de abuz înregistrate la Telefonul Copilului a crescut constant, iar acest lucru nu face decât să oglindească problemele în continuă creștere în societatea românească. Faptul că din ce în ce mai multe persoane au încredere să apeleze 116 111 și să raporteze abuzuri asupra copiilor este de bun augur și semnifică faptul că mentalitățile s-au schimbat și că nu mai trăim aceeași resemnare în fața suferinței, mai ales din partea copiilor. Totuși, luna aceasta se împlinesc 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, moment în care constatăm că aderarea a condus mai mult la alinierea legislației naționale la cea europeană și mai puțin, însă, la modalități concrete de aplicare a acesteia”, susține Cătălina Surcel, director executiv al Asociației, potrivit sursei citate.
Aceasta subliniază, totodată, că la nivel social „abuzurile la adresa oricărei persoane, copil sau nu, ar trebui să se lovească de toleranță zero”.
Asociația Telefonul Copilului precizează că, în anul 2016, numărul total de apeluri înregistrate la 116 111 a fost de 88.986, înregistrându-se o creștere cu 33,71% față de anul precedent, iar complexitatea cazurilor sesizate a impus alocarea unui număr tot mai mare de minute de consiliere dedicate fiecărui apel (durata medie a unui apel a crescut de la 10 — 15 minute, în anii precedenți, la 15 — 30 de minute în anul 2016).
„Nevoia de consiliere psihologică a beneficiarilor a reprezentat un procentaj de 29,83%, respectiv 3.090 de situații. Problemele semnalate au fost legate de: nevoia de comunicare cu privire la exprimarea propriilor gânduri, temeri, sentimente legate de familie în procentaj de 39,40%, probleme specifice adolescenților (criză de identitate, probleme sentimentale, dificultăți în relaționare, anxietăți) în procentaj de 32,88%, disfuncționalități în familie în procentaj de 19,29%, depresii și tulburări de comportament în procentaj de 4,94% și comportamente neadecvate manifestate prin gânduri/gesturi extreme în procentaj de 3,49%. 72,85% dintre copii (44,29% fete și 28,56% băieți) au manifestat nevoia de suport psiho-emoțional, iar 27,15% dintre părinți sau alți adulți au solicitat consiliere psihologică pentru îmbunătățirea relației copil — părinți”, se arată în comunicatul de presă.
Sursa menționată subliniază faptul că principalele forme de abuz sesizate au fost: molestarea fizică (37,32%), abuzul emoțional (25,93%) și neglijarea (24,11%), iar abuzul s-a petrecut în familie (65,71%), familia extinsă, asistență maternală și centrul de plasament (17,39%), în spațiul public (11,05%) și în mediul școlar (5,85%).
Copiii și adolescenții care au contactat 116 111 în anul 2016 provin din familii cu ambii părinți (84,17%), familii monoparentale (8,10%), familii extinse (5,03%), respectiv familii adoptatoare, alte familii care au primit copii în plasament, precum și copii ai căror părinți au decedat (2,70%).
„Mediul de proveniență cel mai frecvent raportat a fost mediul urban (46,89%), apoi mediul rural (40,34%). În 12,77% dintre situațiile înregistrate la 116 111, apelanții nu au dorit să menționeze mediul de proveniență. Regiunea raportată cu preponderență a fost Moldova (27,85%), urmată de Muntenia (21,32%), București (11,58%), Transilvania (10,25%), Oltenia (10,11%), Dobrogea (6,60%) și Banat (2,28%). Apelanții au solicitat confidențialitate privind regiunea din care provin într-un procentaj de 10,01% dintre situații”, se mai arată în comunicat.
În ceea ce privește repartizarea pe județe, cele mai multe cazuri au fost înregistrate din județele Vrancea, Constanța, Teleorman, Vaslui, Neamț, București (sector 5), Dâmbovița, Ilfov, Dolj, Olt, iar cele mai puține au fost sesizate din județele Covasna, Harghita, Sălaj, Tulcea, Bihor, Satu Mare, Bistrița-Năsăud, Brăila, Mehedinți și Arad.
