România riscă să intre în infrigement deoarece Comisia Europeană nu a acceptat definţia lanţului scurt agreată de legea românească. În momentul în care s-a adoptat legea, comercianţii din România au angajat o firmă de avocatură care să le apere interesele, fiind nemulţumiţi de patru puncte, printre care şi procentul de 51% produse româneşti. Ministerul Agriculturii a trimis explicaţii la Bruxelles pentru cele patru puncte, însă Comisia Europeană nu a fost mulţumită de explicaţiile pentru punctul cu 51% produse provenit din lanţul scurt şi nici nu a acceptat noua interpretare a lanţul scurt din legea românească. În ultima şedinţă a Comisiei de Agricultură şi Dezvoltare Rurală a Parlamentului European s-a examinat proiectul de raport privind “Inițiativa din domeniul utilizării eficiente a resurselor: reducerea deșeurilor alimentare, îmbunătățirea securității alimentare”.
Prilej pentru ca deputatul european Daniel Buda, unul dintre aliaţii fermierilor români de la Bruxelles şi Strasbourg, să aibă o intervenţie extrem de curajoasă în cadrul dezbaterii. „Am intervenit în cadrul dezbaterii şi am subliniat necesitatea consolidării lanţului scurt de aprovizionare în vederea sprijinirii fermierilor, măsură care în mod cert va duce la reducerea deşeurilor alimentare. În acest sens, Comisia Europeană nu mai trebuie să adopte un dublu limbaj când vine vorba de sprijinirea lanţului scurt de aprovizionare, aşa cum s-a întâmplat în cazul României care, în luna decembrie a fost atenţionată cu procedura de infrigement de Comisie Europeană cu privire la prevederea legată de procentul de 51% produse românești provenite de pe lanțul scurt, inclusă în Legea 150/2016 ce modifică și completează Legea 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare. Comisia Europeană a apreciat atunci că această lege ar bloca comerțul intracomunitar deşi această lege nu contravenea legislaţiei UE ci reprezintă doar un paleativ pentru dificultățile majore în care se află fermierii români. Legea le permite fermierilor pe de o parte să îşi dezvolte capacităţile de producţie şi desfacere, iar pe de altă parte să devină competitivi pe piaţa românească şi europeană. Doar o colaborare strânsă între stat şi fermier poate să determine o agricultură performantă, iar consumatorii să aibă o hrană de calitate la preţuri rezonabile şi accesibile“, ne-a declarat Daniel Buda.
Iată intervenţia integrală a euroalesului român
„Consolidarea este ceea ce numim noi lanțul scurt de aprovizionare pentru că prin această modalitate practic punem la îndemâna fermierului, pe de-o parte, posibilitatea să-și valorifice producția în apropiere, pe de altă parte, consumatorul va avea mereu acces la produsele proaspete, nemaifiind atunci tentat să își cumpere cantități mai mari care pe urmă să le arunce. Comisia Europeană va trebuie să nu mai aibă un limbaj dublu, aşa cum l-a avut în cazul României în momentul în care a intrat în vigoare Legea Supermarketurilor şi ne-am trezit că s-a declanșat o procedură de infrigment sau mă rog, că se dorește acest lucru. Pe de altă parte, cred că este foarte important să discutăm de modalitate atunci când aceste produse există, cum le putem valoriza şi producerile de compost sau energiile alternative. Cred că acestea pot să fie o soluție. Discutăm mereu aici de soluţii salvarea pădurilor. Iată că avem la îndemână această modalitate concretă de a produce biomasă, ceea ce ar permite practic încălzirea multor locuințe dacă știm să gestionăm în mod durabil aceste deșeuri. Iar sub acest aspect Comisia va trebui să intervină practic și să pună la îndemâna instituțiilor statului sau administraţiei locale modalități complete de finanțare prin astfel de capacități de producție”.
