Guvernul a elaborat un act normativ prin care exporturile de electricitate pot fi anulate, iar consumul intern de energie electrică poate fi restricţionat. După ce au distrus mineritul energetic, autorităţile spun că limitarea în tranşe a consumului de energie electrică nu ar afecta populaţia, aceasta fiind aplicată doar în zona industrială prin restricţionarea consumului la o putere minimă tehnologică.  În data de 11 ianuarie 2017, operatorul de transport și de sistem, Transelectrica, a notificat oficial Ministerul Energiei, Ministerul Economiei și ANRE cu privire la iminența apariției unei situații de criză în funcționarea SEN.

Motivele crizei sunt:

– Prognozele meteorologilor, care indică un nou interval de vreme severă în perioada imediat următoare (17 – 20 ianuarie 2017)

– Deficitul de energie electrică înregistrat din cauza reducerii nivelului Dunării, debitul acesteia atingând minim fără precedent în ultimii ani (circa 1800 mc/s).

– Scăderea rezervelor de apă din marile acumulări hidroenergetice ca urmare a utilizării acestora la echilibrarea sistemului

– Deficitul semnificativ de energie electrică din zona de sud-est a Europei pe fondul valului de frig care a cuprins Regiunea încă din 6 ianuarie 2017

– Consumurile mari de gaze naturale (medii de 70 de milioane de mc/zi) dar și de energie electrică (de peste 9500 MW la vârfurile de consum începând cu ziua de luni, 9 ianuarie 2017 și cu un maxim de 9730 MW în data de 10 ianuarie 2017, în intervalul 18:00 – 19:00).

– Afectarea surselor de energie electrică produsă din surse regenerabile, în mod deosebit parcurile eoliene.

De ce se întâmplă aceste lucruri?

Dacă se consumă mai mult decât se produce, sistemul energetic intră în colaps

Sistemul energetic national este format din producători, restectiv hidrocenrtale, termocentrale, cenrtale nucleare şi producători “verzi”, eoliene, fotovoltaice etc. De asemenea, regula de bază este că toată cantitatea de energie intrată de la producători în reţea, trebuie consuamtă instantaneu. Dacă s eproduce mai mult decât se consumă, sau se consumă mai mult decât se produce, sistemul intră în colaps, rămânem fără energie electrică. Pentru a evita un asemenea neajuns major, cu pierderi economice majore, Transelectrica are serviciul numit echilibrare. Astfel, când nu ai apă suficientă pentru hidrocentrale, nu bate vântul pentru eoliene sau nu ai soare pentru fotovoltaice, intră în funcţiune termocentralele, care au pregătită rezerva de cărbune necesară pentru a face faţă oricărei situaţii de criză. Cărbunele reprezintă pentru România magazia energetică de siguranţă.

Mai avem cărbune? Haideţi să vedem ce se întâmplă în Complexul Energetic Hunedoara (CEH).

CEH se află în criză financiară severă de aproximativ patru ani. De atunci, până acum, a intrat şi a ieşit din insolvenţă de trei ori. La ultima ieşire din insolvenţă, pe 9 noiembrie 2016, creditorii au luat din contul CEH 14 milioane de lei. Din acel moment, Complexul Energetic nu mai are voie să folosească intrările de bani în conturi decât pentru a plăti salariile. “Anumite interese particulare ne-au scos mereu din insolvenţă şi ne-au stors conturile de bani”, a spus Petre Nica, diectorul general adjunct al CEH.

România nu mai produce explozibil pentru minerit

În fine, pentru a putea scoate cărbunele din subteran, minerii au nevoie de cel puţin 2.000 de tipuri de material, cum ar fi plasa de sârmă şi bârnele din lemn pentru susţinerea tavanului galeriilor, rulmenţi, şuruburi, capse şi explozibil etc.

Dacă pentru celelalte repere s-au putut folosi rezervele existente în CEH, pentru explozibil trebuie să se facă import din Cehia. “România nu mai produce explozibil de cel puţin un an, de când a trebuit să apelăm la importuri. Dacă nu primim sprijin guvernamental, până la finalul lunii ianuarie vom întrerupe activitatea Complexului Enegetic Hunedoara pentru că nu mai avem cu ce să lucrăm în mine”, a explicat Petre Nica, directorul general adjunct al CEH.

Nica speră ca până la finalul lunii, CEH să primească un sprijin din partea noului ministru prin proiectul Serviciului Economic de Interes General, rspectiv, o formă de ajutor pentru termocentralele care folosesc cărbune indigen – aşa cum se întâmplă acum în Spania, de pildă.

“Oricum, în actuala formula, proiectul de Strategie Energetică a României prevede închiderea mineritului în Valea Jiului până în anul 2024 şi trecerea termocentralei Mintia pe gaz metan, lucru care este împotriva interesului naţional. Teoretic, rezervele de gaz metan ale României se vor epuiza în cel mult 20 de ani. Ce vom face după acel moment, revenim la cărbune? De unde vom lua mineri?”, a mai spus Petre Nica. Sau,… poate că vom importa energie scumpă, realizată de alţii cu cărbunele lor, şi vom vinde energie ieftină, eoliană, fotovoltaică şi hidroelectrică, produsă la noi.

Proprietarul a patru mine, CEH a importat cărbune energetic

Din Raportul Corpului de control la premierului asupra activităţii CEH, din 31 martie 2016, una din marile probleme ale acestui Complex Energetic provin de la importurile de cărbuine.

În 2011, CEH, deşi este proprietar a patru mine din Valea Jiului, a importat cărbune printr-o societate din Elveţia, în condiţiile în care stocurile pentru termocentrale făcute din cărbune intern, erau suficiente. Conform raportului guvernamental, costul producerii energiei din cărbunele de import a fost de 88,01 lei/Gcal, pe când costurile pe cărbunele intern au fost de 70,10 lei/Gcal, adică cu 17,91 lei mai ieftin decât în cazul importului. În anul 2012, CEH a repetat figura, a importat din nou cărbune prin societatea elveţiană, în defavoarea interesului economic al Complexului Energetic. Din acel moment, activitatea CEH a început să meargă din rău în mai rău.

 

207 Vizualizări

1 COMENTARIU

  1. Din articolul dvs rezulta ca productia de huila interna asigura functionarea celor doua centrale Paroseni si Deva .Daca este asa de ce cele doua centrale nu au stocul necesar fuctionarii,mai mult functioneaza pe gaze naturale.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here