Zece cetăţeni români de etnie maghiară au iniţiat un proiect de lege pentru autonomia Ţinutului Secuiesc. Iniţiativa legislativă a fost publicată în Monitorul Oficial nr.66 (Partea I), fiind însoţită de avizul negativ al Consiliului Legislativ. Iniţiativa are nevoie de 100.000 de semnături din minimum zece judeţe pentru a fi depusă la Parlament şi supusă votului.
Iniţiativa prevede înfiinţarea Ţinutului Secuiesc, o „comunitate autonomă cu personalitate juridică”. Teritoriul aşa-zisului Ţinut Secuiesc ar urma să cuprindă judeţele Harghita şi Covasna, precum şi o parte din judeţul Mureş.
Aşa-zisul Ţinut Secuiesc ar urma să aibă autonomie administrativă şi politică în raport cu statul român, iar limba maghiară ar urma să fie limba oficială, la fel ca româna, urmând să fie condus de un preşedinte ales prin vot.
Consiliul Legislativ a dat aviz negativ proiectului de iniţiativă legislativă, arătând, potrivit hotnews, că vizează „crearea unei entităţi statale distincte, paralelă cu statul naţional unitar roman”, fapt interzis de Constituţie.
Reamintim că, potrivit Articolului 74 din Constituţie, minimum 100.000 de cetăţeni pot iniţia un proiect de lege. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.
Dacă grupul de iniţiativă va strânge semnăturile cerute de Constituţie, proiectul va fi depus la Parlament, unde va fi votat. Având în vedere componenta actuală a Parlamentului României, şansele ca un asemenea proiect să fie votat sunt inexistente.
Preşedintele Comitetului de Iniţiativă pentru această iniţiativă legislativă este Arus Zsolt Istvan, cetăţean din Gheorgheni (judeţul Harghita). Ceilalţi nouă iniţiatori sunt, de asemenea, harghiteni.
FOTO: pressalert.ro
