Specialiştii de la Măgurele au făcut o simulare pentru un seism devastator şi au ajuns la concluzia că zona de nord va fi cea care va prelua cel mai puternic şocul. Pe baza hărţii se poate stabili şi cel fel de clădiri pot fi construite în „zonele roşii”.
După 10 ani de muncă, specialiştii Institutului de Fizică a Pământului de la Măgurele au realizat o hartă de impact la cutremur pentru Bucureşti.
Au luat în calcul seismul maxim posibil ca magnitudine – peste7,5 – produs în zona Vrancea. Astfel, în partea de nord impactul va fi cel mai puternic. Următoarele zone afectate ar fi centrul şi estul oraşului. Cei mai expuşi ar fi locuitorii din zonele Otopeni, Pipera, Aviaţiei şi Pantelimon. La polul opus, cele mai ferite cartiere sunt cele din sud şi sud-vest, precum Ghencea, Rahova, Metalurgiei sau Berceni.
„În zona de nord ar trebui să avem o acceleraţie mai mare. În funcţie de geologia locală a municipiului Bucureşti s-au determinat anumite zone în care perioada proprie de oscilaţie diferă de la 1,4 secunde la 1,7 secunde”, explică directorul INFP, Constantin Ionescu.
„Verdele de pe hartă e 1,45 secunde. O secundă înseamnă 10 nivele. Fiecare nivel înseamnă 0,1 secunde. Ar fi recomandabil să nu proiectaţi clădiri mai mari de 14 nivele”, spune Gheorghe Mărmureanu, seismolog.
Pantelimon, unul dintre cartierele-dormitor ale Capitalei, este în zona roşie pe harta risculului.
Seismologii au identificat două probleme în Capitală.
„Atunci când se proiectează de-a lungul Dâmboviţei, pentru că sunt zone nisipoase, pot apărea fenomene de lichefiere a solului, o curgere a nisipului, iar clădirile de acolo pot să se încline”, spun e Constantin Ionescu, potrivit digi24.ro.
„În Bucureşti nu ai voie să proiectezi structuri din oţel pentru că sunt foarte flexibile, exact ce n-ai voie aici”, spune Gheorghe Mărmureanu.
În ultimii ani, nordul oraşului a fost invadat de blocuri turn, deși zona este vulnerabilă. La Aurel Vlaicu sunt cele mai multe clădiri înalte din Bucureşti. 250.000 de angajaţi lucrează aici, adică o treime din totalul celor care muncesc în birouri în Capitală.
„Un bloc de aceeaşi natură, care este construit în zona de nord, s-ar putea să se comporte şi să aibă avarii mai mari decât un bloc care este construit în zona de sud. Asta nu înseamnă că blocul a fost mai prost construit în nord şi mai bine în sud. Este tocmai acest rezultat a comportării diferite a solului”, explică Dragoş Mohanu, inginer.
