Caută
Close this search box.

Luni, la Justiţie, dezbatere publică privind grațierea și modificarea Codurilor penale

 

Ministerul Justiției va organiza luni o dezbatere publică privind proiectele de OUG privind grațierea unor pedepse și modificarea Codului penal și de procedură penală.

Potrivit MJ, luni, 30 ianuarie, între orele 10,00 — 12,00, la sediul Ministerului Justiției va fi organizată o dezbatere cu privire la proiectul de Ordonanță de urgență a Guvernului pentru modificarea și completarea Codului penal și a Codului de procedură penală și proiectul de Ordonanță de urgență a Guvernului privind grațierea unor pedepse.

Timpul alocat fiecărei intervenții este de trei minute pentru fiecare asociație, respectiv participant individual, anunță MJ.

Proiectul de ordonanță de urgență privind grațierea unor pedepse, pus în dezbatere publică de Ministerul Justiției, prevede că se grațiază în întregime pedepsele cu închisoare de până la 5 ani inclusiv, precum și pedepsele cu amendă aplicate de instanța de judecată.

Potrivit proiectului, de grațiere nu beneficiază recidiviștii și cei care au comis o serie de infracțiuni prevăzute de Codul penal sau de legi speciale, enumerate în proiect.

Al doilea articol prevede că se grațiază în parte, cu reducerea la jumătate, pedepsele cu închisoare aplicate persoanelor care au împlinit vârsta de 60 ani, femeilor însărcinate sau persoanelor care au în întreținere minori cu vârsta de până la cinci ani. De reducerea la jumătate a pedepselor sau, după caz, de anularea restului de pedeapsă neexecutat ar urma să beneficieze și persoanele care, conform unei expertize medico-legale, sunt diagnosticate cu boli incurabile în faze terminale.

În al treilea articol se menționează că prevederile primelor două nu se aplică celor condamnați pentru infracțiuni săvârșite în stare de recidivă și celor care sunt recidiviști prin condamnări anterioare, iar grațierea „este condiționată de achitarea despăgubirilor la care persoana condamnată a fost obligată prin hotărâre judecătorească definitivă, în termen de un an de la punerea în libertate”.

În același articol al proiectului se precizează că nu beneficiază de grațierea în întregime a pedepselor de până la 5 ani de închisoare persoanele care au comis: infracțiuni contra siguranței statului, omor, vătămare corporală gravă, lovituri cauzatoare de moarte, lipsire de libertate, violare de domiciliu, șantaj, infracțiuni sexuale, tâlhărie, piraterie sau evadare.

Mai sunt excluse de la grațiere persoanele condamnate pentru fapte precum luare sau dare de mită, trafic sau cumpărare de influență, trafic de persoane, trafic de droguri, trafic de migranți sau fraude informatice. Nu beneficiază de grațiere nici persoanele condamnate pentru o serie de infracțiuni reglementate prin legi speciale, printre care și Legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție.

Proiectul de ordonanță mai prevede că grațierea „nu se aplică celor care nu au început executarea pedepsei închisorii deoarece s-au sustras de la executarea acesteia, precum și celor care au început executarea, dar ulterior s-au sustras”.

Totodată, „persoanele grațiate care în decurs de trei ani săvârșesc cu intenție o infracțiune vor executa pe lângă pedeapsa stabilită pentru acea infracțiune și pedeapsa sau restul de pedeapsă rămas neexecutat ca urmare a aplicării prezentei legi”.

În ceea ce privește proiectul de ordonanță de urgență privind modificarea și completarea Codului penal și a Codului de procedură penală, acesta prevede, printre altele, că abuzul în serviciu va fi considerat infracțiune doar în cazul producerii unei pagube de peste 200.000 de lei, iar limita maximă a pedepsei se reduce de la 7 la 3 ani de închisoare. La același articol se precizează că acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Proiectul de ordonanță mai prevede și abrogarea articolului 298 din Codul penal, referitor la neglijența în serviciu.

O altă propunere vizează modificarea primului alineat al articolului 301, care va avea următorul cuprins: „Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-au obținut, direct sau indirect, foloase patrimoniale necuvenite, pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ultimele stiri