Proteste faţă de proiectele vizând graţierea şi modificarea codurilor penale, anunţate în Capitală şi în alte 22 oraşe din ţară, precum şi în diaspora, vor avea loc duminică.
Mai multe proteste faţă de proiectele Guvernului privind graţierea şi modificarea codurilor penale sunt anunţate, duminică, în Capitală şi în alte 19 localităţi din ţară, precum şi în şapte oraşe din diaspora, printre care Paris, Londra sau Bruxelles, cu o zi înainte ca Ministerul Justiţiei să organizeze o dezbatere publică pe tema proiectelor respective. Manifestanţii spun că vor să „viziteze” Guvernul, Ministerul Justiţiei, CNA şi sediul Avocatului Poporului.
„Ne strângem la Universitate duminică începând cu ora 17.00. Am observat că unele televiziuni manipulează fără ruşine, iar CNA-ul nu îşi face treaba. Este momentul să îi vizităm. Apoi mergem la Ministerul Justitei, iar pe drum, ne vizităm avocatul. Avem un avocat al poporului care nu lucrează pentru noi. Îl vrem plecat. La final, mergem la guvern”, se arată într-un anunţ pe Facebook.
Peste 10.000 de oameni şi-au anunţat intenţia de a protesta, atât în Capitală, cât şi în Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Braşov, Buzău, Cluj, Constanţa, Craiova, Deva, Galaţi, Iaşi, Focşani, Piteşti, Ploieşti, Sibiu, Satu Mare, Târgu Jiu, Alexandria, Timişoara, Turda şi Râmnicu Vâlcea.
De asemenea, sunt anunţate proteste şi la Chişinău, Londra, Paris, Bruxelles, Bordeaux, Copenhaga, Hamburg şi Zurich.
Protestul va avea loc cu o zi înainte ca Ministerul Justiţiei să organizeze o dezbatere publică pe tema proiectelor privind graţierea şi modificarea legilor penale.
Ministrul Justiţiei a anunţat că la dezbatere, programată să înceapă la ora 10.00 sunt aşteptaţi toţi cei care s-au înscris (peste 200 de persoane), lucrările urmând să aibă loc, cel mai probabil, în două serii, din cauza capacităţii limitate a sălii. Jurnaliştii vor avea acces la dezbatere, deşi iniţial urmau să participe doar la o declaraţie de presă după eveniment.
Consiliul Superior al Magistraturii, reunit în plen, în absenţa ministrului Justiţiei, Florin Iordache, a dat, miercuri, aviz negativ proiectelor de ordonanţă de urgenţă privind graţierea şi modificările codurilor penale. Avizul dat de CSM este unul consultativ.
Pe această temă, preşedintele Klaus Iohannis a declanşat procedura pentru organizarea unui referendum. Preşedintele contestă cele două ordonanţe de urgenţă privind graţierea şi modificarea codurilor penale.
Proteste au avut loc şi duminică trecută, atât în Capitală, cât şi în mai multe oraşe din ţară.
La protestul din Bucureşti au participat peste 20.000 de oameni, care au mers în marş din Piaţa Universităţii în Piaţa Victoriei şi apoi la sediul PSD din Kiseleff. În Piaţa Universităţii s-a aflat, timp de aproximativ 15 minute, şi preşedintele Klaus Iohannis, care a spus că este inadmisibil să fie schimbate legile în modul în care se intenţionează şi că oamenii au de ce să fie indignaţi.
Proiectul OUG promovat de Ministerul Justiţiei prevede graţierea integrală a pedepselor de până la cinci ani precum şi jumătate din pedeapsa femeilor gravide, a celor care au în întreţinere copii sub cinci ani, a celor cu vârste de peste 60 de ani, precum şi a celor cu boli incurabile în faze terminale.
Prevederile nu se aplică recidiviştilor, nici celor care s-au sustras executării pedepsei şi nici celor care comit infracţiuni după data de 18 ianuarie 2017. Proiectul prevede că OUG intră în vigoare în 18 februarie 2017.
Proiectul de OUG care modifică prevederi din Codul Penal şi din Codul de Procedură Penală ia în calcul pagubele materiale mai mari de 200.000 de lei în cazul abuzului în serviciu, reducând de la şapte la trei ani de detenţie nivelul maxim al pedepsei şi eliminând sancţiunea cu interdicţia privind ocuparea unei funcţii publice.
În ceea ce priveşte conflictul de interese, printre cei menţionaţi ca beneficiari ai folosului patrimonial de pe urma faptei comise de funcţionarul public nu se vor mai regăsi şi cei cu care acesta a avut raporturi de muncă în ultimii cinci ani. Denunţurile vor fi valabile doar dacă sunt făcute în termen de şase luni de la data comiterii faptei reclamate.
