Caută
Close this search box.

Prof.Dr. Adrian Streinu Cercel: Microorganismele nu au granițe

Continuăm campania ”Oameni care contează”, cu un profesionist de excepție, dar și un manager care, cu aceeași alocație bugetară de care au beneficiat și alții, a reușit să creeze un model în domeniu. Profesor dr. Adrian Streinu Cercel, managerul Institutului de Boli Infecţioase Matei Balş a acordat un interviu publicaţiei MagnaNews.ro, în care vorbește despre impactul bolilor infecţioase asupra sănătăţii publice.
Scăderea acoperirii vaccinale determină boli letale
– Se poate vorbi de o schimbare în structura bolilor infecţioase ?
 – În momentul de faţă asistăm la cel puţin trei aspecte cu impact imediat asupra bolilor infecţioase şi anume: pe de o parte apar o serie de noi agenti etiologici, în special virusuri, cu impact asupra sănătăţii oamenilor (coronavirusuri – SARS, combninaţii ale virusurilor gripale, etc), pe de altă parte o serie de boli încep să reapară (sifilisul, tuberculoza, etc) şi , o dată cu scăderea acoperirii vaccinale (în special prin refuzul de a vaccina copiii), începem să ne întâlnim cu boli cu componentă severă – posibil letală – cum ar fi rujeola dar şi oreionul.  În acest context, ar fi cu totul şi cu totul regretabil să asistăm, în mileniu trei, la apariţia difteriei sau a poliomielitei.
 
 – Care ar fi  aceasta schimbare  şi cum afectează pacienţii?
 – Pe lângă cele prezentate mai sus, asistăm şi la relocarea unor microorganisme. Cel mai recent exemplu este cel al virusului Zika. Acesta intră deja în categoria bolilor călătorilor internaţi şi aşa se face că, dintr-o boală cu transmitere prin ţânţar, ajunge să devină o boală cu transmitere sexuală şi cu implicaţii directe asupra nou-născutului, acesta născându-se cu malformaţii importante. Acesta este doar un exemplu dar lista devine din ce în ce mai lungă, ştiut fiind faptul că microorganismele nu au graniţe.
– Cât de determinată este această schimbare de factorii de mediu, alimentaţie comportamente ?
– Mediul înconjurător joacă şi el un rol semnificativ în lansarea în circulaţie a unor microorganisme, care la un moment dat pot să aibă un impact semnificativ asupra sănătăţii populaţiei – generând astfel probleme de sănătate publică.
Revin la exemplul cu virusul Zika. Pentru a putea rămâne în circulaţie, are nevoie de sprijinul ţânţarului. Ţânţarul la rândul său, are nevoie de umiditate. Ca atare acolo unde este multă umezeală (mai ales bălţi, ape stătute), ţânţarul se înmulţeşte foarte rapid. Din fericire acest tip de ţânţar nu se deplasează prea mult în spaţiu, dar poate fi uşor importat cu avioanele. Dacă în zona unde ajunge găseşte condiţiile de umiditate, apare evident faptul că el se poate înmulţi şi, dacă este şi purtător de virus Zika, evident că poate da şi îmbolnăviri.
Pe de altă parte, obiceiurile alimentare, mai ales acelea care au la bază alimente nepreparate termic pot favoriza saltul între specii, altfel spus, germeni care ar fi strict cu tropism animal ar putea trece la om, prin lipsa preparării termice a alimentelor.
– Unii specialişti mai pesimişti spun că vom asista la apariţia unor boli infecţioase fără alternative terapeutice.Cum apreciaţi aceste lucruri? 
– Şansa de apariţie a unor astfel de situaţii este foarte puţin probabilă. Este adevărat că avem o serie de bacterii care, în momentul de faţă sunt multirezistente, însă pentru ca acestea să genereze infecţii ele trebuie sa colonizeze persoane cu sisteme de apărare prăbuşite.
Pe de altă parte, medicina a făcut progrese deosebite în ultimii ani şi, în momentul de faţă vorbim de o medicină la nivel molecular, fapt ce schimbă în totalitate modul de abordare al microorganismelor inclusiv al celor noi.
”Trebuie să reconsiderăm programele naționale de imunizare”
 
– Care ar fi cele mai teribile încercări pentru pacienţi şi ce ar trebui făcut preventiv? 
– În opinia mea, trebuie să reconsiderăm programele naţionale de imunizare (de vaccinare) pentru că sunt cele care şi-au dovedit pe deplin eficienţa şi au salvat şi salvează cele mai multe vieţi – mai ales în rândul copiilor, dar nu numai.
Pe de altă parte se impune regândirea sistemului de sănătate în intergritatea lui precum şi a sistemelor de igienă proprie şi comunitară.

Un răspuns

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ultimele stiri