De cel puţin trei ani, studiile Ministerului Muncii privind sărăcia şi excluziunea socială atrag atenţia asupra efectelor din ce în ce mai accentuate pe care acest flagel le are asupra celor mici. Unul din trei copii se confrută cu sărăcia cruntă în România.

Strategia naţională privind reducerea sărăciei arată că de la criza economică încoace, segmentul cel mai vulnerabil al populaţiei îl reprezintă copiii cu vârste între 0 şi 17 ani. Practic, copiii sunt cei mai săraci cetăţeni ai României. Mai mult, tendinţa este ca sărăcirea celor mici să se accentueze.

După ei, în topul pauperităţii galopante se află categoria de vârstă 25-54 de ani, apoi cei între 55-64 de ani. Veniturile celor peste 65 de ani, pensionarii, sunt relativ stabile, dar la un nivel foarte redus.

Conform datelor Ministerului Muncii, sărăcia relativă a crescut constant în ultimii ani și este cruntă în rândul copiilor: 1 din 3 copii este afectat de acest fenomen.

Conform UNICEF, sărăcia în cazul copiilor înseamnă că aceștia nu dispun de două sau mai multe din următoarele 14 elemente în gospodăriile unde locuiesc: trei mese pe zi; cel puţin o masă cu carne zilnic; fructe şi legume proaspete în fiecare zi; cărţi potrivite pentru vârsta copilului; echipamente pentru sporturi în aer liber (bicicletă, role patine, etc); activităţi de petrecere a timpului liber regulate (înot, joc, un instrument etc); cel puţin o jucărie de copil; posibilitatea de a participa la excursii şcolare şi evenimente; un loc liniştit şi lumină  pentru a face temele; o conexiune la Internet; unele haine noi (să nu fie toate la mâna a doua); două perechi de încălţăminte; posibilitatea, din timp în timp, pentru a invita prietenii acasa pentru a juca şi a mânca; posibilitatea de a sărbători ocazii speciale, cum ar fi ziua de naştere.

În fine, sărăcia este și o piedică în calea angajării, în contextul în care vom pierde din forța de muncă activă, din cauza îmbătrânirii populației și a migrației. Pentru țara noastră această probelmă, de care nu s-a ocupat nimeni la modul serios, pare să scape de sub control.

Menționăm că în Planul de Analiză a Riscurilor în Municipiul Bucureşti (PARMB) se vorbeşte despre potenţialele catastrofe sociale care ameninţă oraşul, determinate de incertitudini şi de sărăcie. PARMB: “Prin riscuri sociale se înţeleg evenimente majore care afectează un mare grup uman şi care au consecinţe sociale cu potenţial catastrofic sever”. Adică, autorităţile se tem de o posibilă răscoală în Bucureşti din cauza sărăciei.

 

 

 

187 Vizualizări

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

7 + 7 =