Un costum popular ce a aparţinut cunoscutei interprete Maria Tănase este expus la Muzeul Olteniei din Craiova, Secţia de Etnografie, costumul fiind unul de sărbătoare, specific zonei Olteniei, pe care artista l-a purtat pe marile scene ale lumii.

Portul popular expus în Casa Băniei, care adăposteşte secţia de Etnografie a Muzeului Olteniei, datează de la sfârşitul secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea şi a fost purtat de Maria Tănase.

Costumul Mariei Tănase, prezentat de Muzeul Olteniei

„Acest costum pe care noi îl prezentăm ca obiect de marcă, în luna februarie, la Casa Băniei, este unul dintre costumele de scenă care au aparţinut Mariei Tănase, este un costum de sărbătoare, specific zonei Olteniei, vâlnicul de catifea neagră fiind decorat cu motive florale alcătuite din fir metalic argintiu şi paiete lucrate pe acele gogoşi de vierme de mătase. Este un motiv decorativ specific părţii de Sud a Olteniei. Vorbim, de asemenea, de o cămaşă populară de sărbătoare din borangic, care este ţesută la război orizontal, decorată cu motive alese, cu arnici negru, bumbac, paiete şi mărgele şi împreună cu brâul alcătuiesc, aşa cum spuneam, unul dintre costumele de scenă ce au aparţinut celebrei cântăreţe. Din costumul original fac parte vâlnicul de catifea, brâul şi cămaşa, marama este din colecţia Muzeului Olteniei, face parte din colecţia de port popular şi am folosit-o ca să întregim acest costum. Aveam şi pălării care au aparţinut cântăreţei, însă am considerat că pentru o imagine autentică este ideal să folosim acest tip de acoperământ al capului pe care-l foloseau femeile în societatea de dinaintea secolului 20”, a explicat Roxana Deca, coordonator al Secţiei de Etnografie a Muzeului Olteniei Craiova, citată de Mediafax.

Muzeul Olteniei deţine o impresionantă colecţie care cuprinde 1.300 de obiecte ce au aparţinut Mariei Tănase, între altele fiind vorba despre documente, fotografii sau tablouri.

„Întreaga colecţie <<Maria Tănase>> se referă la obiecte care au aparţinut celebrei cântăreţe şi care ne-au parvenit prin intermediul unei prietene foarte bune, cu acceptul soţului, cunoscutul Sachelarie. În cadrul Colecţiei de peste 1.300 de piese, noi avem foarte multe documente care se referă atât la acte oficiale ale cântăreţei şi vorbim aici de testament, de certificat de naştere, certificat de căsătorie, pe care le avem în original, dar şi de foarte multe fotografii şi tablouri care au aparţinut cântăreţei, afişe din spectacole, o colecţie impresionantă de discuri, un patefon care a aparţinut cântăreţei, avem mobilier din interiorul casei acesteia şi alte costume de scenă”, a mai spus Roxana Deca.

În testamentul său aflat la Muzeul Olteniei, Maria Tănase a explicat, detaliat, cum îşi doreşte să se desfăşoare ritualul de înmormântare, după ce ea va fi decedat.

„Las toată averea mea mobilă, ce se va găsi în patrimoniu la data decesului meu, surorii mele Aurica Tănase şi soţului meu Clerah Sachelarie, cu acelaşi domiciliu ca al subsemnatei, pe care-i rog să ia hotărâri numai împreună privind averea rămasă. (…). Las cu cea mai aprigă dorinţă a mea ca ritualul înmormântării mele să nu formeze obiectul vreunei vulgare acţiuni, ci să fie sobru. După moarte, corpul nescăldat, numai şters cu alcool să fie la dispoziţia medicilor, dacă vor considera că este cazul să se folosească de el la autopsie. Una din cele două cămăşi albe de mătase pe care le am în dulap să fie puse pe sub rochia de pichet albă ce se găseşte la spital şi care se butonează în spate. Pe cap să-mi pună pichetul de colţar alb, iar în picioare ciorapi albi scurţi. Cu limbă de moarte îi rog să nu aducă nimănui la cunoştinţă despre moartea mea cu excepţia oficialităţilor şi în orice caz înmormântarea să fie anunţată cu o zi mai târziu chiar celor ce m-au cunoscut. Nu vreau mascaradă. Să nu mi se facă parastas decât la şase săptămâni. Să-mi care apă cu cofa şi să se închine cineva la cimitir, în fiecare zi, timp de şase săptămâni. Să nu vină la slujbă mea religioasă niciun popă afară de preotul şi părintele Bejenaru Vasile din suburbia Cărămidarii de Jos, raion Niculae Bălcescu, căruia îi sărut mâinile ultima dată deoarece atunci când mamei şi tatălui meu le era greu, s-a oferit să-mi fie tată şi mamă. Îi mulţumesc în veci pentru ţinuta lui curată şi pentru omenia de care a dat dovadă cum se cuvenea tot timpul vieţii sale. Dacă se va putea şi nu va fi greu aş vrea ca pe un drum secetos şi dornic de apă să se facă o fântână şi în loc de acele parastase, pe care le interzic, din când în când să fie ajutat câte un student şi o studentă cu plata cantinei sau a posibilităţilor de masă şi să nu fie nimeni trist. Le doresc viaţă lungă şi sănătate tuturor acelora pe care i-am cunoscut, chiar dacă unora le-am stat greu în drum şi au considerat să mă cunoască după placul lor şi nu după caracterul şi firea mea. Îmbrăţişez pe toţi şi doresc să le fie viaţă îmbelşugată, liniştită, sănătoasă şi în voie bună!”, a scris interpreta în testament.

Maria Tănase a fost şi rămâne una dintre cele mai cunoscute interprete de romanţe, muzică populară şi lăutărească din România. Nicolae Iorga a numit-o ”Pasărea Măiastră”.

Născută la 25 septembrie 1913 în Bucureşti, interpreta era la origini olteancă, tatăl său, florarul Ion Coandă Tănase fiind din satul de atunci Mierea-Birnici, ce aparţinea de judeţul Dolj, azi satul Mierea, din comuna gorjeană Cruşeţ.

Apreciată în Oltenia, în memoria artistei a fost creat şi Festivalul „Maria Tănase”, un festival concurs al interpreţilor cântecului popular românesc, care a debutat în 1969 şi care este organizat la Craiova odată la doi ani.

Maria Tănase s-a stins din viaţă pe 22 iunie 1963, în Bucureşti, fiind răpusă de cancer pulmonar.

614 Vizualizări

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here