Mitul lui Vlad Ţepeş a devenit de interes mondial după ce scriitorul irlandez Bram Stoker a lansat cartea „Dracula”. Majo­ri­tatea oamenilor asociază numele lui Ţepeş cu Tran­sil­vania şi Sighişoara. Totuşi, unde este îngropat temutul domnitor al Valahiei?

În re­alitate, acesta se află lângă Bucureşti, la Mă­năs­ti­rea Sna­gov. Aici, in biserica aflată pe un pe­tic de pământ din mijlocul lacului cu acelaşi nume, se găseşte lespedea funerară a lui Vlad Ţepeş, înmormântat în 1476. Lăcaşul de la Snagov a devenit unul dintre locurile preferate ale domnitorului, după ce el a mutat capitala Ţării Româneşti de la Târ­go­vişte la Bucureşti. Mă­năs­tirea mai prezenta avantajul că se află pe o insulă, iar domnitorul a construit tu­neluri subterane, ocrotind aici, în ne­numărate rânduri, ave­rea domnească. Ală­turi, tot din porunca celui po­reclit Dracula, au fost con­struite case cu camere spe­ciale de tortură, în care mii de duşmani ai săi şi-au găsit sfârşitul. De atunci, locul este privit cu o anume teamă, fiind considerat ­ma­le­fic. Mănăstirea Snagov a fost ctitorită la înce­putul secolului 15 de Neagoe Basarab, dar locul apare pentru prima oară menţionat în docu­men­te sub domnia voievodului Dan I (1383-1386). În acest lăcaş a fost aşezată, în 1643, pri­ma tiparniţă pentru imprimarea cărţilor bise­ri­ceşti. Mult mai important este însă faptul că unul dintre ctitorii mănăstirii este Vlad Ţepeş, care a refăcut-o şi a înzestrat-o cu ziduri de incintă şi căi de acces subterane.

Mănăstirea a fost folosită şi ca loc de detenţie pentru adversarii politici ai domnului român. În anul 1476, Vlad Ţepeş a fost asasinat în urma unei conspi­raţii boiereşti. Capul i-a fost trimis la Constan­ti­nopol, iar trupul a fost înmormântat în biseri­ca Mănăstirii Snagov. Tradiţia, dar şi mărturiile arheologice descoperite de-a lungul timpului, atestă că în vremea lui Vlad Ţepeş în une­le clădiri ale mă­năstirii fuseseră construite un fel de ca­me­re de tortură, din care osânditul, du­pă ce era supus la chi­nuri groaz­ni­ce, era aruncat în a­dân­cul la­cu­lui. Cu toa­te că prin dărâ­ma­rea ve­chi­lor case, camera de tortură şi scripetele au dispărut, mănăstirea a rămas pentru secole întregi un loc de supliciu. O tradiţie călugărească susţine că sub mi­tro­politul Filaret (1792-1793) s-au şters lite­re­­le de pe mormântul domnitorului şi s-ar fi aşe­zat piatra „pentru veşnica pedeapsă ori pentru izbăvirea nenorocitului său suflet, sub picioarele preotului, când iese cu sfintele da­ruri“. Mormântul este şi astăzi în faţa sfântului altar, dar nu cu capul spre răsărit, cum ar fi normal, ci aşezat mai degrabă cruciş. Mo­tivul l-ar repre­zenta credinţa populară că pre­otul trebuie să se foiască mereu pe acel loc, ca să fie iertate păcatele celui îngropat sub lespede. Ciudat este că mormântul din faţa altarului a fost profanat. În acest mormânt, pe care stă o lespede funerară fără nici o inscripţie, a fost descoperit un inel din aur cu stemă, înfăţi­şând un corb, afirmă „Lumea Credinţei”. Este po­sibil ca profanarea să fi fost făcută, în 1815, de călugări greci, când a fost pusă şi o altă pi­sanie a bisericii. Tradiţia spune că, după profanare, călugării români l-au îngropat pe voievod în­tr-un loc secret.

Conform unei ştiri apărute în cotidianul italian „Il Mattino”, rămăşiţele domnitorului Vald Ţepeş s-ar găsi de fapt într-un mormânt aflat într-o capelă a bisericii Santa Maria La Nova din Napoli. Ipoteza este susţinută de Raffaele Glinni, de fratele său, Giandomenico Glinni, cercetător la Universitatea din Tallinn, Estonia, şi de Nicola Barbatelli, director al Museo delle Antiche Genti, din Italia. Aceştia cred că, spre deosebire de ipoteza cea mai cunoscută asupra morţii domnitorului – că acesta ar fi murit într-o bătălie cu turcii, în timpul ultimei sale domnii, foarte scurte, în 1476, şi că ar fi fost înmormântat, probabil, la Mânăstirea Comana – Vlad Ţepeş ar fi fost luat prizonier de turci, răscumpărat de fiica sa Maria Balsa, căsătorită cu un nobil napolitan, şi adus în Italia, unde a şi murit. Pe placa de marmură a unuia dintre mormintele din capelă sunt sculptaţi un dragon şi doi sfincşi: dragonul, după spusele autorilor noii ipoteze, ar evoca Ordinul Dragonului, din care făcuse parte tatăl lui Vlad Ţepeş, iar sfincşii ar fi o reprezentare a oraşului Thebes, al cărui nume putea fi scris şi Tepes. În opinia cercetătorilor din Italia şi Estonia, acestea ar fi dovezi ale faptului că acolo este înmormântat domnitorul.

Citeşte neapărat şi:

Demers îndrăzneţ al euroalesului Daniel Buda: „Statele din Est nu sunt groapa de gunoi a Europei!“

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

6 + 7 =