Caută
Close this search box.

O nouă intervenţie salutară a euroalesului Buda: „În loc de poftă bună, să spunem noroc bun. Nu ştim ce-i în farfurie!“

Consumatorii europeni au nevoie să știe dacă mâncarea pe care o cumpără este sigură. Fraudele alimentare precum scandalul din 2013 privind carnea de cal au arătat că sunt necesare mai multe eforturi pentru protejarea consumatorilor. Astfel, Parlamentul European a votat reguli noi pentru consolidarea inspecțiilor oficiale în lanțul alimentar. Noua legislație dorește să amelioreze trasabilitatea alimentelor, să combată fraudele alimentare și să reclădească încrederea consumatorilor în integritatea lanțului alimentar. Conform noilor reguli, reacțiile vor fi mai rapide în situații de criză, pedepsele pentru cei care fraudează vor fi armonizate și mai stricte, iar sănătatea și bunăstarea animalelor vor fi ameliorate.

Siguranța alimentară în Uniunea Europeană

Regulile de siguranță alimentară din Uniunea Europeană se numără printre cele mai stricte de acest gen din întreaga lume. Însă piața modernă globalizată și lanțurile de producție a alimentelor din ce în ce mai lungi și mai complexe creează riscuri și facilitează fraudele. De aceea este necesară ameliorarea controalelor de-a lungul lanțului alimentar pentru asigurarea unui înalt grad de protecție a sănătății oamenilor, animalelor și plantelor și pentru implementarea adecvată a legislației.

Scandalul cărnii de cal

Frauda alimentară este veche de secole: ouă provenite de la găini crescute în cuști sunt vândute ca fiind bio, peștele de fermă ca fiind proaspăt prins. Scandalul cărnii de cal a afectat multe state membre în 2013, când produse prezentate ca fiind carne de vită conțineau carne de cal – în unele cazuri chiar în proporție de 100%. Scandalul ținea mai degrabă de fraudă, decât de siguranța alimentară, dar a stârnit întrebări în legătură cu eficiența controalelor de-a lungul lanțului alimentar.

„Legea dorește prevenirea acestui tip de scandaluri, dar merge mai departe: europenii au dreptul la cea mai bună sănătate, la fel și animalele și plantele. De aceea avem nevoie de controale stricte și de calitate în întreaga Europă”, a spus raportoarea  Karin Kadenbach (S&D, Austria). Noile reguli vor intra în vigoare la finalul anului 2019.

„În loc de poftă bună, o să spunem noroc bun”

În dezbaterea găzduită anterior votului, în prezenţa Comisarului European pentru sănătate și siguranță alimentară, Vytenis Andiukaitis, deputatul Daniel Buda, membru în cadrul Comisiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală din Parlamentul European, a avut o nouă intervenţie salutară, anunţă eurostiri.eu. „Am intervenit în cadrul dezbaterii subliniind faptul că în momentul de față, în statele din Estul Europei, există preocupări semnificative în ceea ce privește standardele duble de calitate a produselor care se comercializează, comparativ cu statele din Vestul Europei. Cu alte cuvinte, avem același produs, aceeași marca, același ambalaj, dar o calitate diferită și inferioară a produsului, aspect pe care îl apreciez ca fiind inadmisibil. În acest context, se spune, pe bună dreptate, că uneori brânza se mai face și din lapte, mezelurile pot conține și carne, iar vinul se produce ocazional și din struguri. Dincolo de tot ceea ce înseamnă etichetare obligatorie a produselor, trebuie găsite mecanisme eficiente pentru a se interzice în mod expres folosirea denumirii de brânzeturi ori mezeluri, dacă aceste produse nu conțin o proporție semnificativă de materie primă de origină animală. Altfel, așa cum spunea și profesorul Avram Fițiu, în loc să spunem poftă bună, atunci când ne așezăm la masă, este posibil să spunem noroc bun deoarece nu știm ce avem în farfurie!”, a declarat Buda.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ultimele stiri