Suntem mebrii UE de 10 ani. Până acum, am contribuit la bugetul Uniunii Europene cu 13,7 miliarde euro şi am primit 39,8 de miliarde de euro. Ca atare, în zece ani avem un sold pozitiv, adică au intrat în ţară, pe diferite proiecte, 26,5 miliarde de euro. Vestea îngrijorătoare, să zicem, este că ar mai fi de atras 27 de miliarde de euro în trei ani! Vom putea?
La 1 ianuarie, România a împlinit 10 ani îm Uniunea Europeană. Începând cu anul 2000, ţara noastră a înceoput să primească ajutor financiar UE pentru preaderare, adică pentru pregătirea integrării, apoi, după aderarea a primit un buget, pentru tragerea 2007-2013, care s-a ridicat, împreună cu preaderarea, la peste 35 de miliarde de euro. Pentru că nu a pututu să îi cheltuiscă pe toţi, a primit o păsuire până la finele anului 2015, apoi până la finele anului 2016. În fine, în decembrie s-a raportat absorbţia a 39,8 miliarde euro, inclusiv 3 miliarde din bugetul post-aderare 2014-2020, cu un total de 30,725 de miliarde. Din aceşti bani am mai avea de cheltuit 27 de miliarde de euro. Cu alte cuvinte, avem de cheltuit, în trei ani, 70% din cât am putut absorbi în zece ani.
Banii pot fi absorbiţi uşor, dacă există proiecte
”Este foarte uşor de absorbit aceşti bani, dar avem proiecte? Necesarul de investiţii în România se ridică la peste 15 miliarde de euro pe an, în special la infrastructură. Dacă am absorbi aceşti bani, nu am mai vorbi despre deficit bugetar. Dar, vrem să oare să îi luăm? La fondurile UE răspunzi de bani, eşti sub control şi iese scandal dacă eşti prins pe minus. La banii de la buget nu te prea controlează nimeni, până îţi face DNA dosarul, trec şi 10 ani. De aceea se preferă investiţia din bugetul de stat, banii stau în pixul unor şmecheri”, ne-a spus economistul George Vulcănescu.
Sursele de venit ale bugetului Uniunii Europene
Sursele de venit ale bugetului Uniunii Europene provin di trei segmenete importatnte
Primul este contribuţia de 0,7% din venitul naţional brut al fiecărui stat membru. Eset cea mai mare sursă de încasări la buget.
Apoi, contribuţia cu 0,3% din încasările din taxa pe valoarea adăugată armonizată ale fiecărui stat membru.
De asemenea, o mare parte din taxele la import percepute pentru produsele din afara UE se duc la bugetul UE. Ţara membră care le percepe reţine numai un mic procent din acestea.
