Cu siguranţă, Partidul Popular European, cea mai mare formaţiune politică pan-europeană, poate influenţa viitorul Uniunii Europene. În Malta a avut loc în aceste zile Congresul PPE din Malta, la care au participat şefi de state şi de guverne din familia populară europeană, europarlamentari, dar şi deputaţi şi senatori din parlamentele naţionale.
S-au discutat teme precum Brexit, migraţie şi situaţia din Balcanii de Vest. “Ieri, în cadrul Congresului PPE din Malta, a fost adoptat documentul «Europa asigură viitorul nostru», dezbătut în cadrul grupului de lucru «European Policy» al PPE. Această poziţie extrem de importantă a partidului își propune să răspundă amenințărilor și incertitudinilor cu care se confruntă Europa și anume: migrația necontrolată, atacurile teroriste, conflictele din Orientul Mijlociu, agresivitatea Rusiei, consecințele economice și sociale care rezultă din globalizare. Uniunea Europeană este o Uniune a succesului și speranței. Europa a trecut printr-o serie de crize în ultimii ani. Și, deși proiectul european a văzut eșecuri și stagnare în trecut, situația actuală pare deosebit de serioasă. Ne aflăm în pragul unui moment decisiv: ne putem îndrepta spre o Europă mai fragmentată, sau putem decide să reformăm Europa pentru a oferi rezultatele care să răspunde preocupărilor cetățenilor noștri. PPE este hotărât să aleagă a doua opțiune! Europa trebuie să abordeze noi provocări. Unele provocări au origini externe: atacurile teroriste, schimbările climatice, migrația necontrolată, războaiele din Orientul Mijlociu, agresivitatea Rusiei, violarea libertății și păcii, oportunitățile economice și sociale și provocările generate de globalizare. Alte provocări provin din cadrul Uniunii: o demografie în schimbare, extremismul politic, populismul de stânga şi de dreapta, rata ridicată a șomajului și creșterea inegalităților. UE are nevoie să se concentreze pe politici cu o adevărată valoare europeană adăugată, pe care statele membre nu o pot furniza. Provocările merg dincolo de economie, cu toate că șomajul și şi incertitudinea economică rămân la un nivel inacceptabil în anumite state membre, preocuparea pentru securitate, încălzirea globală, distribuția echitabilă a bogăției, funcționarea democrației la toate nivelurile de putere, statul de drept și o societate liberă și responsabilă cu o mass-media independentă. Europenii sunt preocupați de locurile lor de muncă, de venituri și pensii, de identitatea lor, de viața comună şi de securitatea personală. Această preocupare este exploatată de extremiștii de stânga și de dreapta. Cu toate acestea, PPE încearcă să transforme această frică în speranță. Există încă un potențial pozitiv semnificativ pentru schimbarea din societățile noastre. Pe termen scurt, europenii doresc să vadă rezultate în domeniile care îi preocupă cel mai mult. În această lume globalizată, suveranitatea democratică a fost slăbită. Europa poate fi restabilită numai prin punerea în comun a națiunilor împreună că suveranitatea adevărată și eficientă poate fi restabilită. În următorii zece ani vom avea nevoie de ambiţie, viziune, curaj și o cooperare mult mai puternică precum și de coeziune la toate nivelurile de putere. Uniunea Europeană nu este singura soluție, dar este una esențială. O Europă mai fracturată va fi o Europă mai puțin sigură. Despărţiţi vom eşua dar dacă acționăm împreună, trebuie să reușim. Acest efort colectiv trebuie să reasigure concetățenii noștri și să îi protejeze. Noi trebuie să revitalizăm spiritul de moderație și de cooperare, precum și solidaritatea asociată cu responsabilitatea, care au caracterizat întotdeauna acțiunile politice ale PPE. Valorile noastre sunt în principal înrădăcinate în ideea creştin-democrată a personalismului, într-o democrație liberală, cu drepturi şi obligaţii precum respectarea statului de drept, nediscriminarea, egalitatea și demnitatea pentru toți și economia socială de piață.
Sistemul nostru socio-economic al antreprenoriatului are nevoie de creștere, în scopul de a crea locuri de muncă, în special pentru tineri, și pentru a oferi o bază financiară pentru sistemele noastre de securitate socială. Dar acest lucru nu este suficient. Creșterea necesară trebuie să fie mai durabilă, mai echitabilă și mai în ton cu globalizarea iar stagnarea pe termen lung trebuie evitată. Planul Juncker pentru investiții strategice (și anume Fondul european pentru investiții strategice sau EFSI) reprezintă un pas decisiv în această direcție. Aceasta ar trebui să devină un instrument financiar permanent pentru Uniunea noastră, care lucrează în sinergie cu alte fonduri ale UE. Politica de coeziune post-2020 ar trebui să rămână o politică de investiții a UE care să acopere toate statele membre și regiunile UE. Ponderea politicii de coeziune în bugetul total al UE ar trebui să fie menţinută în viitor. Crearea pieței unice în Europa a fost o sursă de prosperitate pentru toți. Cu toate acestea, lucrarea nu s-a terminat. Trebuie să ne mișcăm acum dincolo de stadiul de „liberă circulație“, și să creăm o energie și o uniune digitală pentru a elibera un potențial de creștere ascuns. Suntem în proces de creare a unei piețe unice fără frontiere pentru energie, scăderea dependenței faţă de țări cum ar fi Rusia. În domeniul digital avem nevoie să oprim fragmentarea existentă care împiedică economia europeană să devină mai competitivă. În scopul de a proteja un viitor prosper și durabil, trebuie să facem următoarele: necesitatea unei abordări pas cu pas pentru a finaliza Uniunea Economică și Monetară, continuarea investițiilor private și publice, în scopul de a închide decalajul de investiții, continuarea negocierilor cu partenerii noștri economici care să respecte normele și standardele Uniunii, în scopul de a spori competitivitatea și prosperitatea, îmbunătățirea convergenței sociale în cadrul Uniunii Europene, cu scopul de a ridica nivelul de trai în întreaga Uniune”, a declarat europarlamentarul Daniel Buda.
Preşedintele Klaus Iohannis a refirmat că România nu susţine ideea unei Europe cu mai multe viteze, pentru că asta ar adânci diviziunea şi neîncrederea dintre statele membre, mai ales pe fondul Brexit şi a celorlalte crize cu care se confruntă Uniunea Europeană. “Principalele noastre politici ar trebui să fie îndreptate spre ceea ce ne poate uni şi spre evitarea unei Europe fragmentate. Aşadar, România nu susţine o Uniune Europeană a «cercurilor concentrice de integrare» sau a «vitezelor multiple», care ar putea să ducă la o creştere a diviziunilor sociale şi economice între statele membre. Noi nu considerăm aceste scenarii ca fiind instrumente de aprofundare a cooperării între statele membre, ţinând cont de faptul că Uniunea se confruntă deja cu diviziune şi neîncredere între membrii săi”, a spus Iohannis.
