Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a prezentat în plenul Parlamentului European, în această săptămână, cinci scenarii pentru viitorul Uniunii Europene, de la retragerea la o piață internă la continuarea integrării cu viteză maximă. Ideile sale au provocat reacții diferite din partea grupurilor politice, dar majoritatea deputaților au salutat oportunitatea de a reflecta asupra direcției Europei în momentul în care Regatul Unit ar putea anunța oficial ieșirea din Uniune.
CE ÎNSEAMNĂ CELE CINCI SCENARII PREZENTATE DE JUNCKER
1. „Continuarea lucrurilor așa cum sunt” – UE menţine cursul actual, dar procesul de luare a deciziilor rămâne la fel de complicat. Juncker susţine că această strategie va aduce până în 2025 doar „progrese limitate” în domeniul locurilor de muncă , economiei şi monedei Euro, în vreme ce în domeniul apărării cooperarea UE „se adânceşte în domeniile cercetării, industriei şi dotării comune”, permiţând „crearea unor capabilităţi militare comune şi a unei solidarităţi financiare pentru misiuni UE în străinătate”. În termeni de beneficii, asta ar însemna că până în 2025, aceasta ar putea însemna că europenii pot conduce automobile automatizate şi conectate, dar pot întâmpina probleme atunci când trec frontierele, din cauza existenţei în continuare a unor obstacole de natură juridică şi tehnică.În general, europenii călătoresc peste graniţe fără a trebui să se oprească pentru controale. Ca urmare a întăririi controalelor de securitate, pasagerii trebuie să ajungă la aeroport şi la gară cu suficient de mult timp înainte de plecare. A continuăm ca şi până acum, ar însemna, susţin unele surse comunitare, continuarea pe mai departe „a luptei constante“ în interior blocului comunitar.
2. „Nimic în afară de piața unică” – UE renunţă să încerce să mai rezolve problemele care o divizează, cum ar fi „imigraţie, securitate şi apărare”, iar cooperarea în rezolvarea acestora devine mai degrabă bilaterală, decât centralizată. În felul acesta, până în 2025, Piaţa Unică devine „raţiunea de a exista”, prin întărirea circulaţiei libere a capitalurilor şi a mărfurilor, însă înăsprind-o în alte domenii, precum circulaţia persoanelor.
3. „Cei care vor să facă mai mult, să poată face” – Crearea uneia sau mai multor „coaliţii ale voinţei” pentru a progresa în anumite domenii, cum ar fi apărare, securitate internă, fiscalitate şi politici sociale. Cu alte cuvinte, „Europa cu două viteze”. Ţările din Zona Euro se vor integra mai mult în domeniile fiscalităţii şi chestiunilor sociale. Comisia consideră că acest model ar conduce la diferenţe majore în ceea ce priveşte drepturile cetăţenilor.
4. „Mai puțin și mai eficient” – UE micşorează lista de priorităţi şi va fi capabilă să „acţioneze mai rapid şi mai decisiv”. Până în 2025, aceasta ar implica consolidarea pieţei unice şi concentrarea pe proiectele de cercetare-dezvoltare pentru a sprijini „digitalizarea şi decarbonizarea”. Va fi pus un acccent mai mic pe alte probleme, cum ar fi piaţa muncii, politicile sociale şi sănătatea publică.
5. „Mult mai mult împreună” – Recunoscând că actuala UE nu funcţionează şi că retragerea către un model mai „bilateral” nu va putea face faţă provocărilor globalizării, UE 27 „decide să delege mai multă putere, resurse şi decizii în afara frontierelor”. În acest scenariu – improbabil, date fiind dezbinările din rândul UE – procesul decizional devine mai rapid şi mai eficient. Până în 2025, aceasta ar însemna că „Europa vorbeşte şi acţionează ca un tot în economie şi are un singur reprezentant în forurile internaţionale”, iar o uniune de apărare este creată în colaborare cu NATO.
Miniştrii de Externe din Franţa şi Germania, Jean-Marc Ayrault şi Sigmar Gabriel, şi-au exprimat, într-un comunicat de presă comun publicat pe site-ul Reprezentanţei Franţei la Uniunea Europeană, susţinerea pentru ideea unei Europe cu mai multe viteze, care poate „răspunde mai bine aşteptărilor tuturor cetăţenilor europeni”. „Fără a pune sub semnul întrebării ceea ce am realizat, trebuie să găsim şi mijloacele pentru a lua în calcul mai bine diferitele niveluri de ambiţie ale statelor membre, pentru ca Europa să răspundă mai bine aşteptărilor tuturor cetăţenilor europeni”, se arată în comunicat. Cei doi oficiali au salutat Cartea Albă prezentată miercuri de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care cuprinde mai multe scenarii privind viitorul de după Brexit.
„În condiţiile în care Uniunea Europeană trebuie să facă faţă unor ameninţări inedite, Germania şi Franţa împărtăşesc aceeaşi convingere: cea mai bună apărare a noastră şi cel mai bun atu pentru viitor este o Uniune Europeană mai puternică”, au scris cei doi oficiali. Ei au pledat pentru răspunsuri prioritare la principalele provocări cu care se confruntă blocul comunitar în prezent. Printre acestea se numără „consolidarea rolului UE în calitate de actor în politica externă în vecinătatea sa şi pe scară mondială, asigurarea securităţii concetăţenilor noştri în faţa agravării ameninţărilor externe şi interne, stabilirea unui cadru stabil şi de cooperare pentru a administra chestiunea migraţiilor şi fluxului de refugiaţi, stimularea economiei europene favorizând convergenţa economiilor noastre”.
La polul opus, Polonia, Cehia, Slovacia şi Ungaria au cerut Uniunii Europene, într-un comunicat comun, să trateze egal toate statele membre, înainte de un Summit al Uniunii de la Roma, de pe 25 martie, când se vor sărbători 60 de ani de la înfiinţarea blocului comunitar şi va fi analizat viitorul Europei.
Europarlamentarul Daniel Buda a susţinut un discurs ce se poate dovedi profetic. „Uniunea Europeană, între război și pace! O Europă puternică este o asigurare de viață pentru toate statele membre! Recent a avut loc una dintre cele mai importante dezbateri poate din ultimii 60 de ani din Parlamentul European, când s-a vorbit cu subiect și predicat despre ce a fost înainte de existanța Uniunii Europene și ce este astăzi Uniunea. Cu alte cuvinte, despre război și pace. În mod cert, este doar începutul unor discuții care vor continua în perioada următoare, despre ce fel de Europă ne dorim în viitor. Cu siguranță, soluția este o Europă puternică a celor 27 de state, cu o singură viteză și profund ancorată la nevoile cetățenilor. Dincolo de asta, 1939 se poate repeta în orice moment”, a spus Buda. „Quo vadis, Europa? Cred că înainte de a răspunde la această întrebare, trebuie să spunem de unde a pornit Uniunea Europeană. Cu toții știm că lipsa de libertate, moartea, foametea, sărăcia și războiul au generat în mod paradoxal acest măreț proiect. Iar astăzi putem constata că Uniunea ne-a asigurat timp de 60 de ani pacea și prosperitatea, ceea ce ne demonstrează că nu a existat, nu există și nici nu va exista o alternativă la Uniunea Europeană. O Europă cu cercuri concentrice sau cu 2 viteze nu va fi un loc în care adversarii și aliații să se unească așa cum doreau părinții fondatori ai UE. Dimpotrivă, această reconfigurare ar duce în mod cert la dezintegrarea proiectului european și de aceea România se pronunță pentru o Europă puternică, consolidată și unitară. Indiferent de soluțiile ce le vom urma, ele trebuie să fie un rezultat al consensului iar o Europă puternică este o asigurare de viață pentru toate statele membre”, a fost intervenţia euroalesului român din plenul Parlamentului European.
