EXCLUSIV: Ghiţă şi-a negociat extrădarea şi … va vorbi ! Mogulul ar putea lămuri legătura „Băsescu, alegeri prezidenţiale 2004 – Serbia”

Surse care au preferat să-şi păstreze anonimatul au declarat pentru magnanews.ro că fostul deputat Sebastian Ghiţă şi-a negociat extrădarea din Serbia, astfel că cererea Ministerului Justiţiei ar putea fi acceptată dacă nu va avea loc o modificare a înţelegerilor prealabile. Extrădarea – susţin sursele respective – este rezultatul unor negocieri pe care Ghiţă le-a purtat la nivel înalt în perioada în care acesta a fost fugar. Conform acestora, Ghiţă s-a arătat dispus să facă dezvăluiri incendiare şi să prezinte probe concludente care vor arunca în aer multe personaje implicate în politică, justiţie, servicii secrete şi economie. In schimb, el ar urma să beneficieze de protecţie şi să devină martor sub acoperire în anumite dosare. “O să aflăm multe. Va vorbi!”, au conchis sursele noastre.

Un dosar important care ar putea fi elucidat de Sebastian Ghiţă ar fi alegerile din 2009, câştigate la mustaţă de Traian Băsescu în faţa lui Mircea Geoană, ţinând cont de faptul că el a fost unul din părinţii softului utilizat la acele alegeri. Totodată, Ghiţă ar putea lămuri şi eventuala implicare a unor oficiali ai unor partide politice şi instituţii de forţă ale statului român (Laura Kovesi, George Maior, Gabriel Oprea, Neculai Onţanu, etc) în favoarea fostului preşedinte, aşa după cum a dezvăluit recent jurnalistul Dan Andronic – proprietarul Evz.

Culmea, Ghiţă ar putea lămuri şi alegerile din 2004, câştigate tot de Băsescu în faţa lui Adrian Năstase, ţinând cont de faptul că soarta acestora a fost decisă în …. Serbia – locul unde Ghiţă s-a refugiat şi unde deţine relaţii şi afaceri la nivel înalt.

Reamintim că în 2004, Traian Băsescu (pe atunci candidatul Alianţei D.A.) acuza de fraudă electorală masivă.

“Supravegheaţi directorul de statistică de la INS! Arestaţi directorul firmei de software!”, striga Băsescu în noiembrie 2004, înainte de turul al doilea al prezidenţialelor.

Acuzele de fraudare a alegerilor făceau aluzie la transferarea a 160.000 de voturi nule către Adrian Năstase şi a altor 100.000 la Camera Deputaţilor şi Senat către PSD, reprezentând în procente o diferenţă de 2,5%. Informaţiile vehiculate de Băsescu se axau pe raportările parţiale pe care Biroul Electoral Central (BEC) le făcuse a doua zi după primul tur al alegerilor prezidenţiale. Astfel, la ora 12:00, în raportul BEC figurau 392.447 de voturi nule, pentru ca în cel de la ora 17:00 numărul acestora să scadă la 232.597.

“Nu avem dubii că este fraudă. (…) Cerem arestarea imediată a directorului care a pregătit softul de fraudare”, tuna Băsescu.

Institutul Naţional pentru Statistică (INS), implicat atunci în centralizarea şi calcularea rezultatelor, a răspuns acuzaţiilor explicând că “aproximativ 500-600 de secţii de vot au făcut greşeli în completarea proceselor verbale, completând aceleaşi date la doi indicatori diferiţi (…) ulterior, rapoartele greşite au fost refăcute”.

“Incriminate” la momentul respectiv de măsluirea alegerilor au fost companiile Total Soft şi Net Consulting – având ca asociaţi “băieţii deştepti din IT (n.r. – Net Consulting S.R.L. – compania care realizase aplicaţia folosită la centralizarea voturilor, obţinuse contractul în valoare de aproape 16 miliarde de lei vechi “prin încredinţare directă” – după cum declara la acea vreme secretarul general al INS, Gabriel Jifcu).

Ca urmare a acuzelor aduse de Băsescu, softul creat pentru alegeri a fost expertizat.

Unde credeţi? In Serbia! Chiar la Belgrad ! Adică în locul de refugiu al lui Sebastian Ghiţă, unde mogulul RTV deţine relaţii şi afaceri la nivel înalt, chit că Serbia nu era membră a Uniunii Europene (!). Culmea, locul ales pentru expertiza softului nu a fost contestat de nimeni, nici măcar de Băsescu.

Un raport al OSCE nota la acea vreme că “verificarea softului a fost efectuată cu câteva zile înaintea celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale” de către o organizaţie neguvernamentală cu sediul în Belgrad, intitulată Centrul pentru Alegeri Libere şi Democraţie (CeSID), care “a beneficiat de acces nerestricţionat la toate documentele şi datele relevante” (!!!). După o investigaţie ce a durat mai multe zile, CeSID a tras concluzia că “nu au fost găsite date incorecte sau introduse incorect”, iar “rezultatele obţinute de programul folosit de CeSID au corespuns exact rezultatelor oficiale” – se arăta în raportul OSCE de la acea vreme.

După acea investigaţie făcută în Serbia, în august 2005, Parchetul General a dat NUP în cazul dosarului privind fraudarea alegerilor din noiembrie 2004. Si toată lumea a tăcut mâlc!

Fostul administrator al Net Consulting SRL, menţionat în dosarul “Microsoft”

De subliniat că din iulie 2004, Net Consulting S.R.L. era deţinută de două personaje interesante: Ion Coltan (50%) şi Dragoş Şerban Stan (50%). Cu aceşti doi asociaţi, Net Consulting S.R.L. a început să obţină profituri mari şi contracte cu autorităţi de stat. Ulterior, din decembrie 2006, în societate a intrat şi Alexandru Vişan, Net Consulting S.R.L. fiind “feliată” astfel: Şerban Dragoş Stan (60%), Ion Coltan (20%), Alexandru Vişan (20%). In iulie 2009, Net Consulting S.R.L. a fost preluată de Asseco Polonia, însă în conducerea executivă a rămas Dragoş Şerban Stan. Acesta a dispărut din Asseco abia pe 18 mai 2016, după care a înfiinţat cu vechii acţionari alte companii (Toomuch FresHair S.R.L., MB Trading Quality S.R.L.)

Dragoş Şerban Stan a fost menţionat în dosarul “Microsoft” ca prieten al denunţătorului Claudiu Florică şi al lui Thomas Heintchel (prin care ar fi înfiinţat societatea Technet Austria), dar şi ca administrator al Scop Computers S.A., Net Consulting S.R.L., al offshore-ului Zonko Overseas LTD, dar şi ca intermediar în compania Profinet. Procurorii susţin că în speţa “Microsoft”, lui Stan “îi revenea rolul de a asigura un circuit al sumelor de bani care să permită plata unor comisioane către persoanele decidente prin înfiinţarea unor societăţi anonime”.