Mirajul de a deveni mai tânăr şi mai înţelept a fost, în cele din urmă, descoperit. Analizând tradiţia noastră populară, Lucian Gruia a reuşit să descopere marele secret.
”În tradiţia noastră ţărănească, apa reţine chipurile care se reflecta în oglinda ei. În fântână şi ape stătătoare, chipul rămâne captiv pentru totdeauna. Apele curgătoare însă îţi fură chipul care va deveni rătăcitor. Memoria noastră este fântână şi râu totodată. Fântâna memoriei fotografiază succesiv chipul, în diverse momente ale evoluţiei sale, iar râul memoriei leagă succesiunile în curgerea timpului. Eu îmi caut un anumit chip, cel inocent şi curat din vremea copilăriei, pe care mi l-a furat Someşul la Dej, dar care persistă în scrierile mele… De fiecare dată când mă întorc acasă, la Dej, mă duc pe podul de peste Someş şi-l salut: Servus ce mai faci? Când necazurile vieţii vă întristează amintiţi-va chipul curat al copilăriei. Veţi deveni mai tineri, mai buni şi mai frumoşi. Sănătate şi fericire!”Acesta este secretul, în câteva cuvinte, rostite chiar de Lucian Gruia.
Criticul literar Lucian Gruia s-a născut la 1 iulie 1950 în municipiul Dej, judeţul Cluj. Părinţii lui au fost Emil şi Livia.
Absolvent al Facultăţii de Electrotehnică din cadrul Institutului Politehnic “Traian Vuia” din Timişoara, în anul 1974.
Colaborator foarte activ cu versuri, proză, eseuri, recenzii la revistele: Origini, Portal-Maistra, Vama literara, Brâncuşi, Viaţa de pretutindeni, Viata Românească, Poesis, Poezia, Scrisul Românesc, Luceăfarul de dimineaţă, Steaua, Oglinda literară, Revista Nouă, Hyperion, Pro-Seculum, Feed Back, Meandre, Amfitrion, Climate literare, Nord Literar, Citadela, Almanahul Vânătorul, Pescarul Român etc.
Membru al Uniunii Scriitorilor – sectia proza, din anul 2002, redactor la revistele Origini, Portal-Măiastra, Viaţa de pretutindeni, Vama literară.
A pus semnătura pe numeroase cărţi din care amintesc aici:
1. Viaţa de garsonieră (versuri), Ed. L’etoile d’argent, Namur, Belgia, 1993;
2. Culorile neliniştii (proză scurtă), Ed. Eminescu, Bucureşti, 1997;
3. Universul formelor lui Brâncuşi, Ed. Fundaţiei C. Brâncuşi, Târgu Jiu, 2001;
4. Brâncuşi – repere şi interferenţe, Ed. Romania Press, Bucureşti, 2001
5. Ringul de box (versuri), Ed. Double P Press Production, Baia Mare, 2004;
6. Momentul revelaţiei în Templul brâncuşian al eliberării, Ed. Double P Press Production, Baia Mare, 2004 (ediţie trilingvă română, franceză, engleză);
7. Speranţa (versuri), Ed. Karta Graphic, Ploieşti, 2008;
8. Triptic spiritual: Eminescu, Blaga, Brâncuşi, Ed. Feed Back, Iaşi, 2008:
9. Câine în rugăciune (proza scurta), Ed. Deliana, Bucureşti, 2009.
Un volum interesant este „Poeţi, după plac (începând cu Nichita)”, apărut la Editura Rafet şi încununat cu premiul „Victor Frunză” la Festivalul Titel Constantinescu, ediţia 2013.
Aşa cum Lucian Gruia are un secret pe care de acum îl cunoaşteţi, am şi eu o taină. Ştiu un personaj care este un descoperitor de comori culturale. Pavel Rătundeanu – Ferghete, din Ciubăncuţa, satul de langă Cluj-Napoca, îmi şopteşte la ureche, din când în când, la zile de sărbătoare, numele unor oameni speciali. Aşa am aflat eu de marele secret al lui Lucian Gruia. Puteţi, cu siguranţă, să îl încercaţi şi veţi vedea miracolul transformării din fiinţa dumneavoastră.
