Miercuri și joi a avut loc la Bruxelles a opta ediție a Simpozionului ”Berea și sănătatea”, sub patronajul Institutului Regal de Științe Narturale. Medicii, geneticienii, chimiștii și nutriționiștii – din peste 10 țări, printre care și România – prezenți la simpozion au făcut publice rezultatele a peste zece ani de studii în privința relației dintre consumul de bere și sănătate. Concluzia generală este interesantă: consumul de bere este mai bun pentru sănătatea omului decât abstinanța la alcool, dacă este un consum ”inteligent”.
Berea, ca toate celelalte alimente sau băuturi, conține calorii, însă aportul de calorii din bere este unul redus: 100 ml de bere cu 5% alcool conțin același număr de calorii precum o cantitate similară de suc de portocale (42 kcal) și semnificativ mai puține decât 100 ml de vin roșu (71 kcal) sau lapte (47 kcal).
„Datorită conținutului redus de calorii și a ingredientelor 100% naturale, berea aduce organismului minerale, vitamine și antioxidanți esențiali. În plus, consumată moderat, berea poate face parte dintr-un stil de viață sănătos, anumite substanțe derivate din hamei putând contribui la prevenirea obezității, controla depunerea excesivă a grăsimii pe vasele de sânge și creşte nivelul de colesterol bun (HDL)”, a spus dr. Corina Zugravu, Președintele Centrului de Studii despre Bere, Sănătate și Nutriție. În general, se pare că o cantitate mică sau moderată de alcool consumată este puțin probabil să constituie un factor de risc pentru instalarea obezității, în comparație însă cu consumul abuziv de alcool.
Concret, 660 ml de bere/zi pentru bărbați și 330 ml/zi pentru femei sunt dozele perfecte!
Factori care influențează greutatea corporală
Cercetătorii susțin că femeile prezintă un risc mai redus de creștere a greutății corporale, spre deosebire de bărbați. Un studiu în rândul populației arată că femeile aflate în perioada post-menopauză care consumă moderat băuturi alcoolice prezintă un risc relativ redus de a deveni supraponderale (cu 35% mai scăzut) sau obeze (cu 88% mai scăzut).
Deși consumată frecvent, berea nu este asociată cu creșterea în greutate în condițiile unor cantități mici sau moderate. Rezultatele unui studiu în rândul bărbaților arată că cei care au consumat bere zilnic, în cantități moderate, au avut un indice al masei corporale mai mic și o circumferință a taliei mai mică decât cei care au consumat cantități mai mari sau mai rar.
Oamenii de știință prezenți la simpozionul din Belgia, inclusive geneticienii, au subliniat că, în mod straniu, consumul moderat de bere reduce substantial riscurile de diabet și Alzhaimer, în raport cu abstinența de la consumul de alcool. Adică, este mia sănătos să bei un pahar d ebere pe zi, decât să nu bei deloc. Totodată însă, s-a subliniat că excesul de alcool este mult mai dăunător sănătății decât abstineța totală la alcool.
Românul bea 80 de litri de bere pe an
Consumul de bere s-a ridicat în 2016 la 80 de litri de bere pe cap de locuitor în România, volumul total ajungând la 15,8 milioane de hectolitri, trendul față de 2015 păstrându-se, potrivit directorului general al Asociaţiei Berarii României, Julia Leferman. Cu această cantitate, țara noastră ocupă locul 7 la consum în clasamentul statelor europene.
„Producţia de bere reprezintă un real stimul pentru creşterea economică a României, prin crearea de locuri de muncă la nivel naţional, generarea de valoare adăugată în cadrul tuturor activităţilor conexe şi prin importante contribuţii la bugetul de stat sub formă de taxe şi impozite. Industria berii generează peste 500 de milioane de euro anual la bugetul de stat direct şi prin activităţi conexe”, a declarat Leferman.
Petul e la putere
Potrivit berarilor, petul este cel mai apreciat produs în România, berea la pet fiind cea mai vândută în continuare. Dar, ca un fapt îmbucurător, românii au început să consume, tot mai multă, și bere la sticlă. „Este o tendinţă a românilor către produse de mai bună calitate, o tendinţă de premiumizare a preferinţelor românilor, de orientare către produse de mai bună calitate şi poate fi o tendinţă a opţiunilor de consum”, a mai spus Julia Leferman.
Exporturile scad
Un fapt care nu ne avantajează deloc ține de exporturile de bere românească. Acestea au scăzut cu 80.000 de hectolitri, până la 420.000 de hectolitri față de anul 2015. Importurile au înregistrat o uşoară creştere faţă de 2015, de 0,09 milioane de hectolitri, atingând un total de 0,44 milioane de hectolitri.
Potrivit Juliei Leferman, sunt nenumărate modalităţi prin care industria berii are un impact pozitiv asupra economiei României în ansamblul său şi factorul declanşator al acestui fapt îl reprezintă caracterul naţional al industriei de bere. Astfel, ponderea producţiei locale depăşeşte 97% din consumul intern, iar 70% dintre ingredientele folosite la producerea berii provin din agricultura României. În urma acestui fapt, peste 10.000 de români au un loc de muncă în agricultură, în condiţiile în care un loc de muncă din industria berii generează două locuri de muncă în agricultură.
De asemenea, sectorul berii are o influenţă semnificativă asupra gradului de ocupare a forţei de muncă, prin crearea, la nivelul întregii ţări, direct şi indirect, de aproximativ 85.000 de locuri de muncă.
„Spre deosebire de anii precedenţi, lipsa presiunii fiscale şi predictibilitatea fiscală de care sectorul berii şi alte sectoare s-au bucurat au permis ca piaţa să evolueze în mod natural şi să îşi aducă contribuţia la economia naţională. Salutăm această stabilitate fiscală, considerăm că este factorul esenţial pentru stimularea dezvoltarea pieţei în condiţiile în care vorbim despre o piaţă extrem de concurenţială. Anul trecut, consumul s-a menţinut la nivelul 2016, este şi rezultatul relaxării fiscale”, a afirmat şeful Asociaţiei Berarii României.
