Perspectiva ca Emmanuel Macron, candidatul organizaţiei civice În Mişcare! (En marche!, liberal-socială), un candidat globalist pro-business şi pro-european, să devină preşedinte al Franţei, a adus optimism pe pieţe, căci a doua zi după primul tur al alegerilor prezidenţiale din Franţa costul asigurării datoriilor acestei ţări contra defaultului s-a prăbuşit cu aproape 40%.
O altă posibilă explicaţie constă şi în frica francezilor de xenofoba Marine Le Pen. Cu toate acestea, Macron s-ar putea să nu fie ceea ce pare.
De la acţiunile băncilor la euro, pieţele au răsuflat uşurate aflând că un candidat globalist pro-business şi pro-european (poate moştenirea pregătirii ca bancher de investiţii la Rothschild) va pleca cu prima şansă în cursa contra extremistei anti-euro Le Pen în cursa pentru preşedinţia Franţei, una dintre cele mai mari economii europene.
Rezultatele din primul tur le-au demonstrat investitorilor că sonajele de opinie sunt credibile în cazul Franţei, iar acum, pentru că aşa o arată aceleaşi sondaje, ei sunt convinşi că Macron va deveni preşedinte. Însă tânărul şi neexperimentatul politician s-ar putea dovedi mai puţin liberal decât speră pieţele, informează Ziarul Financiar.
„Macron va fi liniştitor pentru pieţe, cu promisiunea sa de a reduce impozitele impuse companiilor şi de a uşura povara administrativă care apasă pe firme. Practic, el reprezintă continuitate“, a explicat pentru BBC Octavio Marenzi, analist la firma de consultanţă Opimas.
Dacă Macron câştigă preşedinţia Franţei, cred investitorii, Europa ar putea deveni mai unită. De succesul său vor profita mai ales cei care au investit în acţiuni şi mai puţin cei care au pariat pe obligaţiuni, notează Bloomberg. Acţiunile au avut luni, prima zi de tranzacţionare de după alegeri, cea mai bună zi din ultimii cinci ani. Cei mai buni performeri au fost băncile franceze, acţiunile unora dintre ele crescând şi cu 10%. Însă povestea obligaţiunilor franceze este diferită. Acestea sunt susţinute de mult timp de Banca Centrală Europeană. Acum, cum riscurile politice par să fi dispărut, BCE şi-ar putea retrage acest sprijin. Analiştii speculează că ascensiunea lui Macron la şefia Franţei ar putea declanşa mult anticipatul eveniment de pe pieţele financiare europene – tapering-ul, sau retragerea programului BCE de achiziţii de active, notează The Wall Street Journal. Acest program a stimulat economia şi pieţele financiare şi a împiedicat statele să intre în default în vremuri de criză şi de anemie economică. Cei care decid politica monetară a BCE se vor întâlni joi. De aceea, tapering-ul va avea un impact semnificativ asupra pieţelor pentru că investitorii, dacă vor avea încredere în economie, îşi vor scoate banii din obligaţiuni şi vor investii în active mai riscante, dar mai profitabile. Victoria lui Macron va „creşte posibilitatea aplicării tapering-ului“, spune Nadége Dufossé, analist la Candriam Investors Group.
Strategii de la Morgan Stanley au calculat o probabilitate de 60% ca Macron să devină preşedinte. Pentru unii, tânărul şi energicul Macron, crescut în sânul capitalismului, este speranţa liberalizării unei economii rezistente la reformă, poate a vânzării unor active deţinute acum de stat.
Însă aceste speranţe s-ar putea dovedi prost orientate, scrie Financial Times, preluat de Ziarul Financiar.
