Printre străduţele înghesuite și înguste, pline de poveşti arhitecturale de lângă Armenească, pe strada Spătarului, numărul 22, într-o grădină luxuriantă, se „ascunde”, cu discreţie, una dintre cele mai vechi case din Bucureşti, după afirmația mai multor specialişti, citați de TopArhitecti.ro.
Casa Melik este una dintre cele mai vechi clădiri ale Bucureștiului care ascunde între zidurile sale o istorie zbuciumată și îndelungată, fiind abandonată și lăsată în ruină în anii 1857 şi afectată de un incendiu în 1913, încă impresionează în circuitul architectural al Capitalei.
Faţă de alte monumente istorice din Bucureşti, Casa Melik a beneficiat de renovare, una având loc în 1970, iar cea mai recentă în 2009, după cum au povestit pentru Mediafax reprezentanți ai Muzeului Theordor Pallady, care funcţionează în acest imobil. Construcția este un reper reprezentativ pentru arhitectura tradiţională românească prin închiderea cerdacului de la etaj, cu geamuri, scara interioară din lemn şi acoperişul cu streaşină lată.
În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, casa a aparţinut, probabil, unui mare dregător din Ţara Românească, iar după moartea acestuia a fost cumpărată de Kevork Nazaretoglu, un bogat negustor armean. Aceasta renovează casa în 1822, făcând mici adăugiri şi modificări interioare, dar păstrând neatinse zidurile principale.
Unul dintre fiii lui Kevork Nazaretoglu, Agop, va primi în dar această casă, cadou la căsătorie din partea tatălui său. Fiica acestuia și totodată unica sa moştenitoare, Ana, se va căsători cu Jacob Melik, care a studiat arhitectura la Paris cu celebrul arhitect Henri Labrouste. După câţiva ani de şedere la Paris, acesta se întoarce în 1844 în ţară, la invitaţia ministrului de Interne, Barbu Ştirbei. Ajuns în București, acesta găseşte casa în ruină, dar o repară, păstrându-i stilul original. După moartea soţului, Ana va lăsa prin testament casa comunităţii armeneşti pentru a face din ea „un azil de văduve sărace”. În anul 1913, casa este distrusă de un incendiu în care îşi va afla sfârşitul însăşi proprietara. Citește întreg articolul pe TopArhitecti.ro
