Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a anunțat, vineri, într-o conferință de presă, că va amplasa indicatoare multilingve la intrările și ieșirile din oraș, în limbile română, maghiară și germană, dar și în limba latină, așa cum a fost numită localitatea la înființare, în timpul împăratului roman Hadrian.
De ce în latină? Ce latin s-o fi plâns autorităților locale că nu are cum să afle unde se află?!
Lăsând gluma deoparte Emil Boc a spus că, pentru a adopta o formulă corectă, care să respecte și dimensiunea istorică și cea multiculturală a orașului, a apelat la istoricii Universității Babeș-Bolyai, iar în urma analizei s-a ajuns la concluzia ca orașul să poarte denumirile Cluj-Napoca, Kolozsvar și Klausenburg, la care să se adauge, pe un alt panou, denumirea ‘Municipium Aelium Napocense Ab Imperatore Hadriano Conditum (117-138)’.
‘Vom avea prima tablă care reflectă denumirea administrativă în cele trei limbi și cea de-a doua tablă, deasupra, care reflectă dimensiunea istorică a municipiului nostru. Această formulă subliniază dimensiunea istorică a orașului nostru, din antichitate până în prezent, precum și caracterul multicultural și european al municipiului nostru. Soluția propusă de Primărie reflectă o realitate istorică validată științific și, nu în ultimul rând, este o soluție care își propune în continuare să unească și nu să dezbine comunitatea clujeană. Este o soluție europeană a timpului prezent’, a spus Emil Boc, citat de Agerpres.
El a mai spus că în acest fel ar urma să se stingă și procesul în instanță privind inscripționarea multilingvă a indicatoarelor orașului.
Pe 21 februarie, Tribunalul Cluj a admis o cerere prin care îl obligă pe primarul Emil Boc să amplaseze plăcuțe indicatoare cu denumirea în limba maghiară a municipiului Cluj-Napoca. Purtătorul de cuvânt al Tribunalului Cluj, Simona Trestian, a declarat, atunci, că denumirea orașului în limbile română și maghiară trebuie să fie pe același indicator, însă nu se precizează pe care, dacă e vorba doar de indicatoarele de la intrările în oraș sau de toate plăcuțele pe care apare denumirea orașului.
‘S-a admis în parte acțiunea formulată de Asociația Minority Rights și a fost obligat primarul municipiului Cluj-Napoca să inscripționeze plăcuțele cu denumirea Cluj-Napoca și în limba maghiară, pe aceeași plăcuță cu denumirea în română’, a spus Simona Trestian.
Aceasta a mai spus că asociația respectivă a formulat cereri ca plăcuțele să fie inscripționate cu denumirea orașului și în alte limbi, dar acestea au fost respinse.
