În 1974, la Institutul Naţional pentru Cercetări Aero Spaţiale (INCAS) se strângea un mic colectiv care avea sarcina de a concepe un avion militar multirol supersonic românesc: IAR 95. După mai multe probleme întâmpinate, în 1984 proiectul a fost gata. Din acel moment s-a intrat într-o poveste foarte încâlcită a aviației românești.
IAR 95
“Au fost dificultăţi legate de achiziţia motorului. S-au dus tratative cu mai multe ţări, s-a discutat chiar realizarea unuia aici, în România. S-au făcut modele diferite de machete miniaturale, care mai există şi azi. Acestea respectau întocmai caracteristicile aparatului final şi pe ele se testau rezistenţa şi particularităţile zborului la viteze supersonice”, şi-a amintit inginerul Simion Tătaru (74 de ani), unul dintre responsabilii pentru structura fuselajului şi a suprafeţelor portante în cadrul proiectului IAR-95.
Ceauşescu a spus: stop!
În iunie 1985, în timpul unei vizite la Întreprinderea de Avioane Craiova, fostul preşedinte comunist Nicolae Ceaușescu a hotărât fabricarea unui model experimental al aparatului de vânătoare IAR 95 în colaborare cu Aerostar Bacău, Romaero Bucureşti, IAR Braşov şi Aerofina Bucureşti, cu un motor de MIG 23, foarte puternic. La 1 august însă, Ceauşescu ordonă sistarea acestui program de avion militar românesc. Neoficial, şi acum se discută de existenţa unei presiuni externe exercitate asupra României de ţările semnatare ale Tratatului de la Varşovia.
A fost oprit proiectul IAR 95 pentru a primi mentenanţă la MIG 21
MIG 21 Lancer
Despre ce este vorba? Noi aveam la momentul respective o flotă militară formată, în mare parte, din aparate MIG 21 și MIG 23. Conform înțelegerilor economice și militare, sovieticii ne asigurau mentenanța, în sensul că duceau aparatele în Uniunea Sovietică, le reparau și cereau o căruță de bani pentru acest serviciu. Practic, își cam bateau joc de noi.
Când România a anunțat că poate să realizeze un supersonic multirol – comparabil astăzi cu Greepen-ul suedez, un real success în materie – rușii au intrat imediat la negocieri. Adică ne-au transferat metenanța MIG-urilor pe care le aveam, pentru a le putea repara și upgrada singuri și ne-au pus la dispoziție 21 de avioane MIG-29, care erau vârf tehnologic la vremea respectivă, cu o condiție: să nu construim un multirol românesc. Care multirol, oricum nu avea încă motorul cumpărat.
Din punct de vedere economic, acum se consideră că Ceaușescu a făcut ceea ce trebuia să facă: pe baza negocierilor din anii ‘80 ne-am putut upgrada MIG 21 la nivel ”Lancer” după 1990.
În ceea ce privește IAR 95, avionul românesc multirol: ”Avionul era proiectat pentru viteza maxima de 2,3 Mach (F-16 are 2 Mach –n.r.), iar toată documentația și capacitățile industriale pentru a fi construit există în România. Este nevoie doar de bani”, a spus inginerul Simion Tătaru.
Deci, proiectul nu este nici pierdut, nici vândut, iar machetele diferitelor modelele IAR 95, inclusiv varianta care poate fi fabricată acum se află în holul INCAS.
Fosta escadrilă MIG 29 de la Kogălniceanu
Modernizezi două tipuri diferite de avioane deodată, prea costisitoare
În curtea Muzeului Naţional al Aviaţiei Române se află un avion MIG 29 pe care scrie: ”Sniper”. Este unul din cele 21 de aparate MIG 29 primite de România de la Uniunea Sovietică pentru a nu fabrica IAR 95. Ce este cu acest avion?
În 1999 ţara noastră a semnat un contract de modernizare pentru MIG 29, proiect numit ”Sniper”, aşa cum făcuse şi în proiectul Lancer pentru MIG 21. Modernizarea s-a încheiat cu succes în anul 2.000, dar a fost abandonat în favoarea proiectului MIG 21 Lancer. Ideea era că este prea costisitor să modernizezi două tipuri diferite de avioane deodată.
“În perioada 1989-1994 au intrat în dotarea Forţelor Aeriene Române 21 de aeronave MiG-29, care au fost scoase din înzestrare printr-o Hotărâre a CSAT din anul 2004, intrând în procedură de valorificare. În prezent, Forţele Aeriene mai au în administrare 12 aeronave de acest tip, dislocate la baza Mihail Kogălniceanu, judeţul Constanţa”, este explicaţia Ministerului Apărării.
