Pe masa oricărui creștin ortodox, în Sfânta Zi de Paște se găsesc ouă roșii, preparate din carne de miel și cozonac. O zicală potrivită pentru mesele de Paști – „Trei zile, masă-ntinsă!“
Atenţie însă la produsele pe care le alegeţi!
Sunt peste 80 de substanțe chimice în sortimentele de vopsea de ouă, cozonaci și drob, comercializate în hipermarket: cozonac falsificat cu fibră de cartof și spărtură de soia, coloranți cancerigeni în vopseaua de ouă, drob cu şapte aditivi.
FOTO: APC România
Evident, meniul de Paști conține și mâncare gătită după variate rețete care folosesc ouă, carne de miel sau ied (ciorba, stufatul, drobul), brânză (plăcinte, brânzoaice), cocă de cozonac (colaci, păscuțe), legume, verdețuri etc. La o masă care se respectă se pot regăsi pască și ouă roșii, aperitive (drob, pateuri, rulade, chec-aperitiv, ouă umplute), ciorbă/borș de miel, sarmale (sarmale cu păsat), miel (friptură, grătare, frigărui), mușchi de vită, pește, pasăre (pui, rață, curcan), iepure, patiserie, plăcinte, cofetărie, cozonaci și băuturi (neapărat vinul roșu ritualic).
Asociația Pro Consumatori (APC) folosește acest prilej pentru a atrage atenţia asupra riscului pentru sănătate pe care-l prezintă anumite produse.
Cum se recunoaște carnea de miel proaspată
- Aspectul: la carnea proaspătă suprafața este acoperită cu o peliculă uscată, iar în secțiune, carnea este lucioasă și slab umedă;
-culoarea: la suprafață este roz, iar în secțiune –culoarea este roșie, caracteristică speciei și regiunii anatomice;
-consistența: fermă și elastică, urma lăsată de apăsarea cu degetul dispare repede;
-mirosul: plăcut, caracteristic speciei;
-grăsimea: albă și compactă;
-măduva oaselor: elastică, lucioasă, iar în secțiune umple complet canalul medular;
-tendoane și articulații: lucioase, elastice, tari, lichid sinovial limpede;
-bulionul (fiertura de carne după sedimentare): limpede și aromat, cu un strat de grăsime la suprafață.
APC recomandă consumatorilor să achiziționeze miei verificați de către medicul veterinar, cu o greutate a carcasei de peste 12 kg. Mieii sub această greutate au un conținut ridicat de apă, ceea ce face ca prin operația de pregătire (fierbere, prăjire, frigere) să se diminueze cantitativ foarte mult (cantitatea de preparat aptă de consum).
Prețul unui kg de carne de miel variază de la 15 lei, în orașele mici, la 28 de lei în marile orașe (București, Constanța, Timișoara etc).
O ultimă găselniță a comercianților, afișarea prețului la carne de miel pentru 100 g de produs. Astfel, în unul din marile magazine ale Bucureștiului, prețul la carnea de miel era de 2,79 lei/100 g.
Mielul, recomandat pentru copiii mai mari de doi ani
„Carnea de miel este indicată a fi consumată de către copiii care au vârsta mai mare de doi ani, cantitatea recomandată fiind corelată cu vârsta copilului şi variind între 50 şi 200 gr/zi. Carnea provenită de la mieii hrăniţi cu iarbă este o sursă foarte importantă de acizi graşi Omega 3, aceasta fiind cu aprox. 25% mai ridicată, comparativ cu carnea mieilor crescuţi în sistem convenţional.
Nu recomand consumul cozonacilor de către copii, întrucât conţin zahăr, drojdie, agenţi de creştere şi carbohidraţi cu ardere rapidă, toate aceste ingrediente alimentând fungii în intestin şi dereglând nivelul glicemiei. În plus, cozonacii comercializaţi în magazinele noastre conţin îndulcitori, coloranţi sau conservanţi, putând declanşa multe probleme gastro-intestinale care se pot complica destul de uşor. Sunt de părere că acest produs de patiserie poate fi substituit cu alternative mult mai prietenoase cu sistemul digestiv, recomandând în ultimă instanţă consumul deserturilor vegetariene, nepreparate termic.
Susţin ideea consumării ouălor roşii de către copii, atât timp cât sunt proaspete şi vopsite în mod natural. Totuşi, nu-i sfătuiesc pe părinţi să le dea micuţilor mai mult de un ou pe zi. În acelaşi timp, este esenţial să vă procuraţi ouăle bio dintr-o sursă de încredere, în caz contrar putând creşte riscul contaminării cu bacteria Salmonella.”, recomandă medic specialist pediatru Ingrid Ada Bălan.
„Nici cozonacul nu mai este ce-a fost. S-a inventat cozonacul cu fibră de cartof și pesmet! Citiți eticheta! Alegeți în cunoștință de cauză! Alegeți calitatea și nu cantitatea!”, ne sfătuieşte APC.
Dacă nu vă faceți timp pentru pregătirea bucatelor tradiționale specifice mesei de Paști, trebuie să știți că cele realizate industrial sunt pline de chimicale, astfel:
– în cele 17 sortimente de vopsea de ouă am identificat 32 de aditivi alimentari (E 101ii – riboflavina – 5 – fosfat; E 102 – tartrazină; E 104 – galben de chinolină; E 110 – galben portocaliu S.; E 120 – carmin; E 122 – azorubină (carmoisine); E 127 – eritrozină; E 131 – albastru patent V; E 132 – indigotină; E 133 – albastru briliant FCF; E 141ii – complexe de cupru ale clorofilinelor; E151 – negru briliant BN; E 160b – annato – colorant portocaliu natural – extras cu solvenți dintr-un fruct exoctic; E 171 – dioxid de titan; E 172 – oxid de fier; E 200 – acid sorbic; E 202 – sorbat de potasiu; E 211 – benzoat de sodiu; E 223 – metabisulfit de sodiu; E 270 – acid lactic; E 296 – acid malic; E 300 – acid ascorbic; E 330 – acid citric; E 524 – hidroxid de sodiu (soda caustică, leșie); E 410 – gumă din semințe de caruba; E 412 – gumă de guar; E 415 – gumă de xantan; E 422 – glicerină (glicerol); E 433 – polisorbat 80; E 470b – săruri de magneziu ale acizilor grași; E 555 – silicat alumino potasic (antiaglomerant); E 640 – glicină – potențiator de aromă);
– în cei 31 de cozonaci analizați s-au identificat 33 de aditivi alimentari (E120 – acidul carminic; E133 – albastru briliant; E150a – caramel simplu; E150c – caramel amoniacal; E150d – caramel sulfit de amoniu; E160b – colorant portocaliu; E163 – antocianină; E170 – carbonat de calciu; E171 – dioxid de titan; E200 – acid sorbic; E202 – sorbat de potasiu; E211 – benzoat de sodiu; E282 – propionat de calciu; E300 – acid ascorbic; E330 – acidul citric; E331 – citraţii de sodiu; E401 – alginat de sodiu; E412 – gumă de guar; E415 – gumă de xantan; E420ii – siropul de sorbitol; E422 – glicerină; E464 – hidroxipropilmetilceluloză; E471 – mono și digliceride ale acizilor grași; E472 – esteri ai glicerolului cu acidul acetic și acizi grași; E472e – esterii acizilor mono si diacetil tartric cu mono și digliceridele acizilor grași; E481 – stearoil-2-lactilat de sodiu; E500 – carbonatul de sodiu; E503 – carbonatul de amoniu; E920 – cisteină; E950 – acesulfam de potasiu; E952 – ciclamat de sodiu; E954 – zaharina; E1520 – propilen glicol)
– în cele 9 sortimente de drob s-au identificat 16 aditivi alimentari (E120 – carmin; E262 – acetați de sodiu; E300 – acid ascorbic; E301 – ascorbat de sodiu; E315 – acid izoascorbic; E316 – eritorbat de sodiu; E407 – caragenan; E412 – gumă guar; E415 – gumă xantan; E450 – difosfați; E451 – trifosfați; E452 – polifosfați; E471 – mono și digliceride ale acizilor grași; E472d – esteri ai acidului citric; E520 – nitrit de sodiu; E621 – glutamat monosodic).
Majoritatea vopselurilor pentru ouă conţin aditivi alimentari
„Aş dori să lansez un semnal de alarmă asupra încondeierii ouălor cu vopseaua chimică compusă din nenumăraţi aditivi alimentari, în vederea prevenirii diverselor probleme de sănătate care ar putea fi asociate în mod direct de contactul organismului nostru cu aceste substanţe. Este important să ştim că păsările crescute în sistemul agriculturii ecologice au acces la verdeaţă naturală şi sunt hrănite cu cereale ecologice, ajungând în final să producă şi ouă sănătoase de o calitate superioară cu coaja mai groasă şi mai rezistentă.
Din punctul meu de vedere, acest amănunt este esenţial, astfel încât ingredientele chimice care se regăsesc în vopseaua pentru ouă să nu pătrundă în albuş. Cu alte cuvinte, putem preveni creşterea gradului de intoxicare a organismului nostru numai prin simpla alegere a ouălor ecologice.
La polul opus, păsările crescute în sistem convenţional produc ouă de o calitate inferioară cu coajă mai subţire, astfel încât cresc şi sansele ca vopseaua toxică să se transfere în interiorul albuşului.
Din nefericire, sunt nevoit să constat că majoritatea vopselurilor pentru ouă conţin aditivi alimentari destul de nocivi pentru sănătatea noastră. Trebuie să amintesc faptul că afecţiunile de natură alergologică au crescut într-un mod alarmant în ultimii ani, tot mai mulţi români fiind sensibilizaţi de aceste probleme. Cert este că o persoană alergică nu obisnuieşte să tolereze conservanţii şi coloranţii regăsiţi în alimentele comercializate pe rafturile magazinelor noastre. De asemenea, copiii atopici intră cu lejeritate în această categorie, un intestin permeabil nesuportând prezenţa coloranţilor în această zonă cheie în care se regăsesc aprox. 90% din celulele noastre imunitare. Unul dintre aditivii problematici care se regăseşte şi în vopseaua de ouă este E171 (dioxidul de titan).
Vopseaua de ouă naturală, certificată ecologic, reprezintă o alternativă demnă de luat în considerare, numeroase magazine de încredere având în portofoliu aceste produse. Alegând natura în detrimentul substanţelor chimice, ne vom proteja cu adevărat familiile, crescând în ultimă instanţă şi cererea pe segmentul producătorilor corecţi care empatizează cu dorinţele părinţilor informaţi. Food is the only medicine…”, spune nutriţionistul Dumitru Balan.
