Volumul Rodicăi Oniga, Testament pentru copilărie, apărut la Editura PRO Editură şi Tipografie, 2016, se include între curentele tradiţionalist şi post-post-modernitate.
Despre carte şi despre poetă au vorbit criticii literari Lucian Chişu şi Daniel Cristea-Enache şi scriitorii Geo Călugăru şi I.C.Ştefan, prezenți la Centrul Socio-Cultural „Jean-Louis Calderon”, al Primăriei Sectorului 2, unde a avut loc lansarea volumului. La final, actriţa Doina Ghiţescu a recitat poeme din volum.
Cartea este structurată în două părţi. Prima, numită Copilăria oricând, evocă tărâmul inocent al copilăriei cu nostalgie, dar şi cu mâhnire şi tristeţe. În special, cu teama şi angoasa că această perioadă a omenirii ar putea să nu mai existe, să dispară din suflet, într-o societate în care pe zi ce trece totul devine monstruos de inuman.
A doua parte parte a cărţii, intitulată Nesomnul veşnic al cuvântului este dedicată poeziei, ca formă de exprimare existenţială, ca modalitate de răscolire şi reînnoire sufletească.
Rodica Oniga scrie poeme marcate de …o gândire intuitivă, creativitate şi imaginaţie poetică, calităţi pe care mizează autoarea (Lucian Chişu).
Versurile ei sunt …cutreierate de întrebări existenţiale adresate sieşi, dar contingente cu veacul, cu stereotipurile şi frământările vieţii de zi cu zi, după cum a remarcat criticul literar, Lucian Chişu, în prefaţa volumului.
Autoarea volumului a declarat: Mă bucur de apariția celui de-al doilea volum, expresie a concepțiilor mele despre univers. Au trecut 20 de ani de sedimentare, de cunoaștere și retrăire în mine și înafară. O rememorare a etapelor vieții între care cea mai năpăstuită a fost copilăria mea. O copilărie marcată de moartea mamei. Practic, o copilărie ruptă de suflet. Astăzi, văd acest spațiu minunat, la fel de încărcat de suferință, și sufăr de teama că el ar putea muri din lipsă de candoare, diafan, sensibilitate într-o lume prea complicată, lipsită tot mai mult de emoție și amar de haotică.
Rodica Oniga este poetă şi jurnalistă. S-a născut la 14 septembrie 1956, la Arad. Licenţiată în filologie. A debutat în revista liceului în anul 1974.
A participat la emisiuni literare la radio şi televiziune din anul 1976. A publicat poezii, eseuri în ziare, reviste, antologii.
A fost membră a cenaclurilor literare George Bacovia, Ienăchiţă Văcărescu şi Mihail Sadoveanu. I-au apărut poezii în antologii cum sunt: Clipa de faţă (1979), Ţară, vatră de eroi (1980 şi 1982), Urmaşii (1982), Cu pacea în aripi (1982), Interferenţe lirice (1982). A publicat în revistele Luceafărul, Literatorul, România literară, Albina, Familia, Convorbiri literare, Săptămâna, Cântarea României, Supliment literar-artistic al Scânteii tineretului, iar după 1990, în Suplimentul literar-artistic al Tineretului liber, ziarul Azi-Slast, săptămânalul Românul, Vocea României şi alte publicaţii. A activat ca redactor, reporter la cotidianele Tineretul liber, Meridian, Vocea României, Azi, Albina, Cronica Română, Independent, Flagrant, Monitorul, Cancan, Agenţia Mediafax şi Pro TV.
În prezent, scrie pentru ziarul online Jurnalul Bucureştiului poezii şi eseuri. De asemenea, a obţinut mai multe premii la concursuri de poezie.
